LECȚIA 06
Catar avel i viața?
„Că [le Devleste] si i haing la viațachi.” (Psalmo 36:9) Pachias tu cadaia? Unii manușa phenen că i viața ci sas cărdi chanicastar hai că sea-l buchia cărdile-pe corcore. Dacă avileas cadea, atunci amari viața avelas iech întâmplarea. Tha, dacă o Iehova Del cărdea i viața, na-i cadea că trebul te avel-la iech scopo? a Mai dur, va avela te dichas so phenel i Biblia: catar avel i viața hai sostar cadai buchi si ciaci.
1. Sar cărdilea o Universo?
I Biblia phenel: „Mai anglal o Del cărdea le ceruri hai i phuv”. (Geneza 1:1) Le mai but manușa goghiaver pachian că le Universos sas-les iech începuto. Sar cărdea-les o Del? Vo folosisardea pesco zuralimos, sau pesco spirito sfânto, caște cherel sea so si ando Universo: le galaxii, le cerhaia hai le planete. (Geneza 1:2)
2. Sostar cărdea o Del i Phuv?
O Iehova ‘ci cărdea i phuv de ivea, tha cărdea-la ca le manușa te beșen pe late’. (Isaia 45:18) Vo cărdea i Phuv iech șucar than cai te beșen le manușa, cadea încât te aven-le sea so trebul-le caște train anda sea o timpo. (Citisaren Isaia 40:28; 42:5.) I știința sicavel că i Phuv si zurales specialo, că na-i chanci sar voi hai că si i corcori planeta prinjiandi pe savi daștil te avel viața.
3. Ce buchia diferime si mașcar le manușa hai le animalea?
Pala soste cărdea i Phuv, o Iehova cărdea i viața pe late. Mai anglal, vo cărdea le plantea hai le animalea, hai pala codoia „cărdea le manușes pala pesco chipo”. (Citisaren Geneza 1:27.) So cherel le manușen te aven diferime? Anda codoia că sam cărde pala o chipo le Devlesco, amen daisaras te sicavas iubirea hai ortomos, cadea sar vo sicavel-le. O Del dea-ame goghi caște daisaras te sichioas neve șiba, cărdea-ame cadea încât te placian-ame le șucar buchia, hai amaro ilo te avel bucurime cana așunas ghilea. Aver buchia diferime mașcar le manușa hai le animalea si că numai le manușa daștin te den pachiv le Devlesche hai te aven amala leia.
HACHIAR MAI MIȘTO
Va avela te diches sostar daștis te pachias că o Del cărdea i viața hai că so phenel i Biblia anda i creația si ciaces. Va avela vi te prinjianes mai mișto le Devles anda o modo sar cărdea-ame.
4. I viața sas cărdi varecastar goghiaver
Le manușa cheren but buchia pala so dichen andi natura hai sile așarde anda cadala. Tha con meritil te avel așardo anda le buchia originalo cai dichas-le andi natura? Dichen o MATERIALO VIDEO hai pala codoia den duma:
-
Pala so buchia anda natura len-pe le manușa?
Orisavo chăr si cărdo varecastar, tha con cărdea sea-l buchia anda natura? Citisaren Evrei 3:4 hai pala codoia den duma:
-
Ce buchia anda natura placian-tu o mai but?
-
Daisaras te pachias că iech Proiectanto cărdea o Universo hai sea so si ande leste? Sostar?
Jianglean că?
Daștis te araches articolea hai materialea video cai den duma mai but anda cadala pe amaro site-o jw.org, ca le secțiuni „Si cadaia i buchi ieche Creatoroschi?” hai „Catar avel i viața – so phenen unii manușa”.
„Ciaces, orisavo chăr silo cărdo varecastar, tha codo cai cărdea sea le buchia si o Del”
5. So phenel i Biblia anda creația si ciaces
Andi Geneza, capitolo 1, i Biblia sicavel sar sas cărdi i Phuv hai i viața pe late. Si ciaces so phenel i Biblia sau si numai iech paramici hohamni? Dichen o MATERIALO VIDEO hai pala codoia den duma:
-
Sicavel i Biblia că i Phuv hai i viața pa late sas cărde ande șov ghiesa de 24 ceasurea?
-
Pachias că so phenel i Biblia anda creația si ciaces? Sostar?
Citisaren Geneza 1:1 hai pala codoia den duma:
-
But manușa de știință phenen că le Universos sas-les iech începuto. So phanglimos si mașcar cadal buchia hai so phenel i Biblia?
Unii manușa pușen-pe dacă o Del folosisardea i evoluția caște cherel mai but forme viațache. Citisaren Geneza 1:21, 25, 27 hai pala codoia den duma:
-
Sicavel-ame i Biblia că o Del cărdea iech forma viațachi simplo anda save cărdile hai butile pala codoia corcore, prin evoluție, le mașe, le mamifere hai le manușa? Sau sicavel că vo cărdea sea-l forme viațache „pala lengo felo”? b
6. O Del cărdea le manușes specialo
Ame sam diferime le animalendar cai cărdea-le o Iehova. Citisaren Geneza 1:26 hai pala codoia den duma:
-
Anda codoia că sam cărde pala o chipo le Devlesco, ame daisaras te sicavas iubirea hai compasiunea. So sicavel amenghe cadai buchi anda o Iehova?
UNII MANUȘA PHENEN: „So phenel i Biblia anda i creația si iech paramici hohamni”.
-
Tu so pachias? Sostar?
SO SICHILEAM
O Iehova cărdea o Universo hai sea-l forme viațache.
So dichleam
-
So sicavel-ame i Biblia anda sar cărdilea o Universo?
-
Cărdea o Del iech forma viațachi simplo, anda save cărdile hai butile pala codoia corcore, prin evoluție, sea le coaver? Sau vo cărdea sea-l forme viațache?
-
Sostar le manușa sile specialo?
RODE MAI BUT
Va avela te araches modele anda natura cai sicaven că si iech Creatorii.
Va avela te diches sar iech dad sicavel pesche șiaves so phenel i Biblia anda i creația.
Va avela te diches dacă si phanglimos mașcar i evoluția hai so phenel i Biblia.
Va avela te diches dacă le cocala purane hai le experimentea științifico sicaven că i viața sas cărdi varecastar, sau că si iech întâmplarea.
Catar avel i viața – Panji pușimata cai trebun te aven dichle (broșura)
a I Lecția 25 va sicavela o scopo le Devlesco anda le manușa.
b Cana i Biblia phenel „iech felo”, del duma anda mai but creaturi jiuvinde.
Poate că fal-tu
PUȘIMATA ȘIUTINE BUTIVAR
So si o studio biblico le Martorența le Iehovasche?
Ande cado studio biblico gratuime le Martorența le Iehovasche, daștis te folosis orisavi Biblia cames. Daștis te achares ca o studio sea chi familia sau oricas cames.
