ANDAL evrei anda o Them Promiso, o bărș laico astarelas iech data le timpoia cana cherenas buchi ca i phuv hai șionas semințea ande late (aghies, septembria – octombria).

Le manușa jianenas chichi încărel iech șion bazome pe sea le faze ande save sicavelas-pe o șionoto, cai încărel 29 sau 30 ghiesa. Von jianenas chichi încărelas iech bărș pala o Cham. Cu sea cadala, o bărș înghino pala o șionoto, si mai harno sar o bărș înghino pala o Cham. Cadea că, trebulas te arachen iech modo prin savo cadal dui metode șiute ande iech than te potrivin-pe. Cadea că, sas șiute chichiva ghiesa sau, poiechdata, iech șion, angla te astarel iech nevo bărș. Cadai metoda mechelas ca le șiona anda o calendaro te potrivin-pe le timpoia cana le manușa șionas andi phuv hai le timpoia cana chidenas i recolta.

Cu sea cadala, ando timpo le Moisesco, o Del phendea le israelițenghe că o bărș religioso trebul te astarel ando pașmilai, ando șion abib, sau nisan. (Ex. 12:2; 13:4) Ando cado șion, încărelas-pe iech sărbătoarea anda o Secerișo, cana chidelas-pe vi o orzo. (Ex. 23:15, 16)

O manuș sicado Emil Schürer phenel: „I metoda pala savi dichiolas-pe dacă trebulas șiuto iech nevo șion ci sas phari: I Sărbătoarea la Patraghiachi trebulas încărdi ando șion nisan (14 nisan) cana o șionoto silo pherdo hai sea o timpo pala o echinocțio le pașmilaiesco [pala o ghies anda pașmilai cana o ghies hai i riat sile egalo] . . . Cadea că, dacă caring o sfârșito la bărșesco denas penghi sama că i Patraghi avelas te perel angla o echinocțio le pașmilaiesco, lelas-pe i decizia te șiol-pe iech șion [o 13-to] angla o șion nisan”. (The History of the Jewish People in the Age of Jesus Christ: 175 B.C. – A.D. 135)

Le Martori le Iehovasche folosisaren cadai metoda caște jianen cana trebul te încăren exacto i Cina le Raieschi, cai si ando pașmilai hai potrivil-pe le ghieseia 14 nisan anda o calendaro evreisco. Cadai data si phendi de mai anglal le congregațienghe pa sea i phuv.

Tha sar jianenas le evrei cana nachelas iech șion hai astarelas aver? Aghies, arăsăl te dichas iech calendaro tipărime sau electronico. Tha, andel ghiesa biblico, ci sas cadea de ușoro.

Ando timpo le Noesco, le șiona încărenas 30 ghiesa. (Gen. 7:11, 24; 8:3, 4) Mai târzio, ando calendaro evreiesco, o șion ci încărelas exacto 30 ghiesa. Andal evrei iech șion astarelas imedime so dichiolas-pe că bariol o nevo șionoto. Cadaia încărelas 29 sau 30 ghiesa, ji cana dichiolas-pe o nevo șionoto cai avelas.

Iech data, vi o David, hai vi o Ionatan dine duma anda o începuto ieche șionesco hai phende: „Tehara va avela nevo șionoto”. (1 Sam. 20:5, 18) Cadea că, ando deșuiech-to secolo a.a.e., le șiona sas-le înghinde de mai anglal. Tha sar jianelas iech israelito cana astarelas iech șion? I Mișna, ande savi si chidine mai but legi cai phende-pe hai tradiții iudaico, del-ame chichiva informații. Voi sicavel că, pala so le evrei avile parpale anda exilo anda Babilono, o Sanhedrino (i mai bari curtea iudaico) trebulas te phenel cana astarenas le șiona. Sa cadea, mai sicavel-pe că, ande le efta șiona cana încărenas-pe le sărbători, le jene andai curtea iudaico chidenas-pe ando 30-to ghies le șionesco. Codole murșen sas-len i buchi te dichen cana astarelas o nevo șion cai avelas. Sar cherenas von cadaia?

Le murșa cai sas-le șiute pe le thana uce de pașa o Ierusalimo dichenas pi riat o cerii caște roden cana sicavelas-pe o nevo șionto. Pala codoia, cana dichenas-les von sigo denas i duma mai dur caring o Sanhedrino. Cana așunenas că mai but jene phenenas că dichilea-pe o nevo șionoto, le jene anda i curtea phenenas că astardea iech nevo șion. Tha so sas cana o cerii ci sas ujo hai ci dichiolas-pe mișto? Cana sas cadea,  phenenas că o șion va încărela 30 ghiesa, hai o nevo șion daștilas te astarel.

Andi Mișna, sicavel-pe că i decizia cai lelas-la o Sanhedrino sas cărdi prinjiandi prin iech iag cai sas astardi po Plain le Măslinenghi, pașa o Ierusalimo. Po teritorio le Israelosco, i vestea sas dini mai dur prin iaga thabarde andel thana uce. Mai târzio, sas folosime mesageri. Le evrei anda Ierusalimo, anda Israelo, tha vi avreal o Israelo jianenas cadea cana astarelas iech nevo șion hai daștinas te încăren le sărbători savore ande sa codo timpo.

Caște hachiaren mai mișto le șiona, le sărbători hai le anotimpuri anda o calendaro evreisco, dichen o chenarii catar cado articolo.