Geneza 42:1-38
42 Când a aflat că în Egipt erau cereale,+ Iacob le-a zis fiilor săi: „De ce stați și vă uitați unii la alții?”.
2 Și a adăugat: „Am auzit că în Egipt sunt cereale. Coborâți acolo și cumpărați-ne cereale ca să rămânem în viață și să nu murim de foame”.+
3 Atunci zece dintre frații lui Iosif+ au coborât în Egipt să cumpere cereale.
4 Însă pe Beniamin,+ fratele lui Iosif, Iacob nu l-a trimis cu ceilalți frați ai lui, căci a zis: „Să nu cumva să i se întâmple ceva rău și să moară”.+
5 Astfel, fiii lui Israel au mers în Egipt împreună cu alții care se duceau să cumpere cereale, căci foametea ajunsese în țara Canaanului.+
6 Iosif era cel care guverna țara Egiptului+ și care le vindea cereale oamenilor ce veneau din toate țările.+ Frații lui Iosif au venit deci și s-au plecat înaintea lui, cu fețele până la pământ.+
7 Când și-a văzut frații, Iosif i-a recunoscut imediat, dar nu le-a spus cine este.+ Și le-a vorbit cu asprime și le-a zis: „De unde veniți?”, iar ei au răspuns: „Din țara Canaanului, ca să cumpărăm hrană”.+
8 Astfel, Iosif și-a recunoscut frații, însă ei nu l-au recunoscut.
9 Iosif și-a amintit imediat visele pe care le avusese cu privire la ei+ și le-a zis: „Sunteți spioni! Ați venit să vedeți locurile lipsite de apărare* ale țării!”.
10 Ei i-au răspuns: „Nu, domnul nostru, ci slujitorii tăi au venit să cumpere hrană.
11 Suntem toți fiii aceluiași om. Suntem oameni cinstiți. Slujitorii tăi nu sunt spioni”.
12 Dar el le-a zis: „Ba da! Ați venit să vedeți locurile lipsite de apărare ale țării!”.
13 Atunci ei au spus: „Slujitorii tăi sunt 12 frați.+ Suntem fiii aceluiași om,+ din țara Canaanului. Cel mai mic este acum cu tatăl nostru,+ iar celălalt nu mai este”.+
14 Dar Iosif le-a spus: „Este așa cum v-am zis: «Sunteți spioni!».
15 Iată cum veți fi puși la încercare: Viu este faraonul că nu veți pleca din locul acesta până nu va veni aici fratele vostru cel mai mic.+
16 Trimiteți-l pe unul dintre voi să-l aducă pe fratele vostru, iar voi veți rămâne aici închiși. În acest fel vor fi verificate cuvintele voastre și se va vedea dacă spuneți adevărul. Dacă nu, viu este faraonul că sunteți spioni!”.
17 După aceea, el i-a închis pe toți împreună trei zile.
18 A treia zi, Iosif le-a zis: „Eu mă tem de Dumnezeu. Faceți ce vă spun și veți rămâne în viață.
19 Dacă sunteți cinstiți, unul dintre frații voștri să rămână în închisoare, iar ceilalți să se ducă și să ia cereale ca să potoliți foamea familiilor voastre.+
20 Apoi să-l aduceți la mine pe fratele vostru cel mai mic; astfel, cuvintele voastre se vor dovedi demne de încredere și nu veți muri”. Și au fost de acord să facă așa.
21 Ei și-au zis atunci unul altuia: „În mod sigur suntem pedepsiți din cauza fratelui nostru,+ căci i-am văzut suferința* când ne implora să avem milă, dar nu l-am ascultat. De aceea a venit necazul acesta peste noi”.
22 Atunci Ruben le-a zis: „Nu v-am spus eu: «Nu-i faceți rău copilului»*? Dar voi n-ați ascultat.+ Cu siguranță că acum ni se cere socoteală pentru sângele lui!”.+
23 Însă ei nu știau că Iosif îi înțelegea, fiindcă vorbea cu ei printr-un interpret.
24 Atunci el a plecat de acolo și a plâns.+ După aceea s-a întors și le-a vorbit din nou. Și l-a luat pe Simeon+ și l-a legat sub privirile lor.+
25 Iosif a poruncit apoi să li se umple sacii cu cereale, să i se pună fiecăruia banii înapoi, în sacul lui, și să li se dea hrană pentru drum. Și așa s-a făcut.
26 Ei au încărcat cerealele pe măgari și au plecat de acolo.
27 Când unul dintre ei și-a deschis sacul ca să dea nutreț măgarului său în locul unde au înnoptat, a văzut banii la gura sacului.
28 Și le-a zis fraților săi: „Banii mi-au fost dați înapoi! Iată-i în sacul meu!”. Atunci s-au înspăimântat și, tremurând, și-au spus unul altuia: „Ce ne-a făcut Dumnezeu?”.
29 Când au ajuns la Iacob, tatăl lor, în țara Canaanului, i-au povestit tot ce li se întâmplase. Ei au zis:
30 „Omul care este domnul țării ne-a vorbit cu asprime+ și ne-a acuzat că spionăm țara.
31 Dar noi i-am spus: «Suntem oameni cinstiți. Nu suntem spioni.+
32 Suntem 12 frați,+ fii ai aceluiași tată. Unul nu mai este,+ iar cel mai mic este acum cu tatăl nostru în țara Canaanului».+
33 Însă omul care este domnul țării ne-a zis: «Iată cum voi ști că sunteți cinstiți: Lăsați-l pe unul dintre frații voștri cu mine.+ Apoi luați cereale ca să potoliți foamea familiilor voastre și duceți-vă.+
34 Aduceți-mi-l pe fratele vostru cel mai mic și voi ști că nu sunteți spioni, ci oameni cinstiți. Atunci vi-l voi da înapoi pe fratele vostru și veți putea face negoț în țară»”.
35 Și, pe măsură ce și-au golit sacii, iată că în sacul fiecăruia era săculețul lui cu bani. Când ei și tatăl lor au văzut săculețele cu bani, s-au înfricoșat.
36 Atunci Iacob, tatăl lor, le-a zis: „M-ați lăsat fără copii!+ Iosif nu mai este,+ Simeon nu mai este,+ iar pe Beniamin o să mi-l luați! Peste mine au venit toate acestea!”.
37 Însă Ruben i-a spus tatălui său: „Să-i omori pe cei doi fii ai mei dacă nu ți-l aduc înapoi!+ Dă-l în grija mea și eu ți-l voi aduce înapoi!”.+
38 Dar el a zis: „Fiul meu nu va coborî cu voi, fiindcă fratele lui este mort și a rămas doar el.+ Dacă i s-ar întâmpla ceva rău în călătorie și ar muri, atunci m-ați coborî* plin de durere+ în Mormânt*”.+
Note de subsol
^ Sau „punctele slabe”.
^ Sau „am văzut necazul sufletului său”.
^ Lit. „Nu păcătuiți împotriva copilului”.
^ Sau „mi-ați coborî părul cărunt”.