20
Isus Cristos este omorât
Isus instituie o nouă sărbătoare; este trădat şi ţintuit pe stâlp
DUPĂ trei ani şi jumătate în care a predicat şi a predat, Isus ştia că, nu peste mult timp, viaţa sa pe pământ avea să se sfârşească. Conducătorii religioşi evrei plănuiau să-l omoare, dar se temeau de o revoltă din partea poporului, care-l considera pe Isus profet. Tot atunci, Satan Diavolul l-a determinat pe Iuda Iscariot, unul dintre cei 12 apostoli, să-l trădeze pe Isus. Conducătorii religioşi i-au oferit 30 de monede de argint ca să-l dea pe Isus în mâinile lor.
În ultima sa noapte pe pământ, Isus s-a întâlnit cu apostolii lui pentru a sărbători Paştele. După ce i-a spus lui Iuda să plece, Isus a instituit o nouă sărbătoare, Cina Domnului. A luat o pâine şi, după ce a rostit o rugăciune, le-a dat-o celor 11 apostoli. „Aceasta reprezintă corpul meu, care urmează să fie dat pentru voi“, a spus el. „Continuaţi să faceţi lucrul acesta în amintirea mea.“ A procedat la fel şi cu un pahar cu vin, zicând: „Paharul acesta reprezintă noul legământ, pe baza sângelui meu“ (Luca 22:19, 20).
Isus avea multe să le spună apostolilor săi în acea noapte. El le-a dat o poruncă nouă: să manifeste o iubire neegoistă unii faţă de alţii. „Prin aceasta vor şti toţi că sunteţi discipolii mei: dacă aveţi iubire între voi“, a spus Isus (Ioan 13:34, 35). De asemenea, i-a îndemnat să nu se lase tulburaţi de evenimentele tragice care urmau să aibă loc şi s-a rugat din inimă pentru ei. După aceea, au cântat cântări de laudă şi au mers în grădina Ghetsimani.
Acolo, Isus a îngenuncheat şi s-a rugat cu ardoare lui Dumnezeu. Dar, în scurt timp, o gloată de soldaţi, de preoţi şi de oameni înarmaţi a venit să-l aresteze. Atunci, Iuda le-a arătat cine era Isus apropiindu-se de el şi sărutându-l. În timp ce soldaţii îl legau pe Isus, apostolii au fugit.
În faţa curţii supreme a evreilor, Isus a spus despre sine că este Fiul lui Dumnezeu. Curtea l-a declarat vinovat de blasfemie şi pasibil de pedeapsa cu moartea. După aceea, Isus a fost dus la guvernatorul roman Ponţiu Pilat. Deşi nu i-a găsit nicio vină, Pilat l-a dat pe mâna gloatei, care cerea cu înverşunare moartea lui Isus.
Isus a fost dus la Golgota, unde soldaţii romani l-au ţintuit pe un stâlp. Apoi, în mod miraculos, s-a făcut întuneric în plină zi. Mai târziu, în după-amiaza aceea, Isus a murit şi atunci a avut loc un mare cutremur de pământ. Corpul i-a fost pus într-un mormânt săpat în stâncă. A doua zi, preoţii au sigilat mormântul şi au pus o gardă la intrare. Dar avea Isus să rămână în mormânt? Nu. Urma să aibă loc cel mai mare miracol!
(Pe baza cărţilor Matei, capitolele 26 şi 27; Marcu, capitolele 14 şi 15; Luca, capitolele 22 şi 23; Ioan, capitolele 12 la 19)
^ par. 15 Pentru mai multe detalii cu privire la valoarea jertfei lui Isus, vezi cartea Ce ne învaţă în realitate Biblia?, capitolul 5.