V-aţi întrebat vreodată?

A fost vreodată Ierusalimul împrejmuit cu pari ascuţiţi, aşa cum a profeţit Isus?

În profeţia despre distrugerea Ierusalimului, Isus a spus: „Vor veni peste tine zile când duşmanii tăi vor ridica în jurul tău o fortificaţie cu pari ascuţiţi, te vor înconjura şi te vor strâmtora din toate părţile“ (Luca 19:43). Cuvintele lui s-au adeverit în 70 e.n. În acel an armata romană, sub conducerea lui Titus, a ridicat un zid de asediu, sau o palisadă, în jurul oraşului. Titus urmărea să împiedice fuga iudeilor, să-i determine să se predea şi, dacă nu atingea acest obiectiv, să oblige Ierusalimul să capituleze înfometându-i locuitorii.

Potrivit dării de seamă a lui Josephus Flavius, istoric al secolului I, după ce s-a dat ordinul de construire a palisadei, legiunile şi cohortele romane s-au luat la întrecere ca să vadă care îşi termina prima porţiunea de zid repartizată. Toţi pomii din jurul oraşului au fost tăiaţi pe o distanţă de 16 kilometri. Zidul, de şapte kilometri, a fost construit în numai trei zile. Astfel, „odată cu posibilitatea ieşirii din oraş, iudeilor li s-au tăiat şi toate speranţele lor de a se salva“, a scris Josephus Flavius. Bântuit de foamete şi zguduit de omorurile facţiunilor rivale, Ierusalimul a căzut în mâinile asediatorilor după aproximativ cinci luni.

A construit într-adevăr regele Ezechia un tunel în Ierusalim?

Regele Ezechia a domnit în Iuda spre sfârşitul secolului al VIII-lea î.e.n., perioadă când puterea mondială asiriană constituia o ameninţare pentru regatul său. Biblia ne spune că Ezechia a luat multe măsuri să protejeze Ierusalimul şi sursa lui de apă pe timp de război. Una dintre realizările sale a fost construirea unui tunel, sau canal, de 533 de metri, prin care a adus apă de izvor în oraş (2 Regi 20:20; 2 Cronici 32:1–7, 30).

În secolul al XIX-lea a fost descoperit chiar un astfel de tunel, numit apoi Tunelul lui Ezechia, sau Tunelul Siloam. În interiorul lui s-a găsit o inscripţie care arată cum s-au desfăşurat ultimele lucrări de săpare. Analizând forma şi tipul literelor, majoritatea erudiţilor au stabilit că tunelul datează din vremea lui Ezechia. Totuşi, cu un deceniu în urmă, unii au emis ipoteza că el a fost construit la 500 de ani de la domnia acestui rege. În 2003, o echipă de cercetători israelieni a publicat un studiu al cărui scop a fost datarea exactă a construirii tunelului. La ce concluzie s-a ajuns?

Dr. Amos Frumkin de la Universitatea Evreiască din Ierusalim spune: „Testele cu carbon 14 pe materia organică din mortarul cu care a fost tencuit Tunelul Siloam, precum şi datarea cu uraniu-toriu a stalactitelor din tunel dovedesc fără echivoc că a fost construit pe timpul lui Ezechia“. Iar un articol publicat în revista ştiinţifică Nature preciza: „Cele trei categorii de dovezi — datarea radiometrică, paleografia şi consemnările istorice —, toate indică spre aproximativ 700 î.e.n. Astfel, Tunelul Siloam este structura din timpurile biblice ale Epocii Fierului cea mai corect datată dintre cele cunoscute“.