Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faaroo—E nehenehe te reira e taui i to outou oraraa

Te faaroo—E nehenehe te reira e taui i to outou oraraa

Te faaroo—E nehenehe te reira e taui i to outou oraraa

“PAPU maitai e e nehenehe e fanaˈo i te mau faito maitatai noa ˈtu e aita e Atua.” O te parau teie a te hoê agnostique. Ua parau oia e ua rave oia i to ˈna mau tamarii ma te mau faito morare teitei, e o ratou iho, ua rave ratou i to ratou mau tamarii ma taua atoa ra mau faito teitei—ma te ore roa ˈtu e faaohipa i te faaroo i te Atua.

O te auraa anei ïa e mea faufaa ore te faaroo i te Atua? Papu maitai e o te reira te manaˈo o taua vahine ra. E e parau mau atoa e e ere te mau taata atoa o te ore e tiaturi i te Atua i te taata ino. Ua faahiti te aposetolo Paulo no “te Etene” o te ore i ite i te Atua o te “rave noa” râ “i ta te ture.” (Roma 2:14) Ua fanauhia te taata atoa—tae noa ˈtu te mau agnostique—ma te hoê haava manaˈo. E rave rahi te tamata i te pee i ta to ratou haava manaˈo e parau ia ratou noa ˈtu e eita ratou e tiaturi i te Atua tei horoa na ratou i taua ite natura i te mea tano e te mea hape.

Teie râ, e faaitoitoraa puai aˈe te faaroo aueue ore i te Atua—te hoê i niuhia i nia i te Bibilia—no te rave i te maitai ia faaauhia i te aratairaa tauturu-ore-hia o te haava manaˈo. E faaara te faaroo niuhia i nia i te Parau a te Atua, te Bibilia, i te haava manaˈo, e e faaaravihi atu â i te reira i te ite i te faataa ê i te mea tano e te mea hape. (Hebera 5:14) Hau atu â, e haapuai te faaroo i te taata ia tapea oia i te mau faito teitei i mua i te faaheporaa teimaha. Ei hiˈoraa, i te roaraa o te senekele 20, e rave rahi fenua tei riro atu i te mana o te mau faatereraa politita iino o tei faahepo i te taata huru maitai ia hiˈohia ˈtu, ia rave i te mau ohipa iino riaria mau. Aita râ te feia e faaroo mau to ratou i te Atua i ofati i ta ratou mau faaueraa tumu, a fifi atu to ratou oraraa. Hau atu â, e nehenehe te faaroo niuhia i nia i te Bibilia e taui i te taata. E noaa faahou mai te mau oraraa e au ra e aita e ravea faahou i te reira e e tauturu atoa i te taata ia ape i te mau hape iino mau. A tuatapapa na tau hiˈoraa.

E nehenehe te faaroo e taui i te oraraa utuafare

“Maoti to orua faaroo, ua rave orua i te ore e nehenehe e ravehia.” O te parau teie a te hoê haava Beretane i to ˈna raveraa i ta ˈna faaotiraa na vai e haapao i te mau tamarii a John e a Tania. I to John e o Tania tiaraa ˈtu i mua i te ture, aita raua i faaipoipohia e mea ino roa to raua oraraa utuafare. Ua topa o John, tei fifihia ra i te raau taero e te peu pere moni, i roto i te ohipa ino no te aufau i ta ˈna mau peu hairiiri. Aita oia i haapao i ta ˈna mau tamarii e ta ˈna vahine. Eaha ïa te “semeio” i tupu?

I te hoê mahana, ua faaroo o John i to ˈna tamaiti fetii i te paraparauraa no nia i te Paradaiso. Ma te maere, ua uiui oia i te mau metua o te tamaiti. E Ite no Iehova te mau metua, e ua tauturu aˈera raua ia John ia haapii i te reira i roto i te Bibilia. Ua faatupu mǎrû noa o John e o Tania i te faaroo niuhia i nia i te Bibilia tei taui i to raua oraraa. Ua faatiamâ raua ia raua iho na roto i te faaipoiporaa e ua faaruru atu i ta raua mau peu hairiiri. Ua itea mai i te mau tia a te ture tei hiˈopoa i to raua oraraa, te hoê mea aita roa ˈtu i itehia tau taime na mua ˈˈe—te hoê utuafare oaoa i roto i te hoê fare mâ, te hoê vahi au no te aratai i te mau tamarii. Ua tano te haava i to ˈna parauraa e ua tupu teie “semeio” auaa te faaroo i ite-apî-hia mai e John e o Tania.

Ehia tausani kilometera i te atea ia Beretane, fatata roa te hoê vahine apî no Hitia o te râ Piri, i te taiohia i roto i te hoê numera peapea mau. Te opua ra oia i te amui atu i roto i te mau mirioni taata e faataa ra i te mau matahiti atoa. Hoê tamarii to ˈna, mea paari roa aˈe râ ta ˈna tane ia ˈna. No reira to ˈna mau fetii e faaitoito ai ia ˈna ia faataa, e ua haamata iho â oia i te rave i te mau faanahoraa no te reira. Teie râ, te haapii ra oia i te Bibilia e te hoê Ite no Iehova. I to te Ite faarooraa i taua ohipa ra, ua faataa oia eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faaipoiporaa—ei hiˈoraa, e e ô te faaipoiporaa no ô mai i te Atua ra e ere râ i te hoê mea o te faaore-haere-noa-hia. (Mataio 19:4-6, 9) Ua manaˈo aˈera te vahine e, ‘Mea maere roa e te tamata ra teie vahine, te hoê taata ê, i te faaora i to mâua utuafare, area te feia piri ia ˈu ra, te hinaaro ra ïa ia amaha.’ Ua tauturu to ˈna faaroo noaa apî ia ˈna ia paruru i to ˈna faaipoiporaa.

Te hoê numera peapea e ohipa i nia i te oraraa utuafare, o to te haamaruaraa tamarii ïa. Te na ô ra te hoê parau faataa a te mau Nunaa Amui e i te matahiti hoê e 45 aˈe mirioni aiû i roto i te opu o te haamaruahia ma te hinaaro mau. E mau tupuraa peapea mau anaˈe te reira. Ua tauturu te iteraa i te Bibilia i te hoê vahine i Philipino eiaha ia haamaraa ˈtu â i te numera.

Ua farerei te mau Ite no Iehova i te vahine tei farii i te hoê buka rairai no te haapiiraa Bibilia teie te upoo parau Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou?, * e ua haamata aˈera oia i te haapii i te Bibilia. Tau avaˈe i muri aˈe, ua faataa oia no te aha râ. E hapu to te vahine i to te mau Ite farereiraa ia ˈna no te taime matamua, ua faaoti râ oia e ta ˈna tane e haamarua i te aiû. Ua putapû râ te mafatu o te vahine i te hohoˈa o te hoê aiû i roto i te opu i te api 24 o te buka rairai. Ua turai te faataaraa niuhia i nia i te Bibilia e vai ra i pihai iho e mea moˈa te ora no te mea ‘tei te Atua te tumu o te ora,’ ia ˈna ia tapea i to ˈna aiû. (Salamo 36:9) I teie nei, e metua vahine oia no te hoê aiû haviti mau e te oraora maitai.

E tauturu te faaroo i tei hiˈo-ino-hia

I Etiopia, e piti taata ahuhia ma te veve tei haere mai i te hoê putuputuraa no te haamoriraa faaterehia e te mau Ite no Iehova. I te hoperaa te putuputuraa, ua faaite atu te hoê Ite i to ˈna iˈoa ma te huru auhoa. Ua ani maira na taata i te moni. Ua horoa ˈtura te Ite, eiaha i te moni, i te hoê râ mea maitai aˈe. Ua faaitoito oia ia raua ia faatupu i te faaroo i te Atua, “o tei rahi roa te maitai i to te auro.” (Petero 1, 1:7) Ua farii te hoê e ua haamata aˈera oia i te haapii i te Bibilia. Ua taui te reira i to ˈna oraraa. A tupu ai oia i roto i te faaroo, ua faaea oia i te puhipuhi i te avaava, i te inu hua i te ava, i te peu tia ore i te pae morare, e te raveraa i te qat (te hoê raau taero o te haamataro i te taata). Ua haapii oia i te imi i te oraraa no ˈna iho maoti i te taparu noa e i teie nei, te ora nei oia i te hoê oraraa mâ e te faufaa.

I Italia, ua faautuahia te hoê taata 47 matahiti hoê ahuru matahiti fare tapearaa e ua tapeahia i te hoê fare maˈi a te tiribuna o te rapaau i te feruriraa. Ua haapii te hoê Ite no Iehova i faatiahia e haere i roto i te mau fare tapearaa e horoa i te tauturu i te pae varua, i te Bibilia e o ˈna. Ua haere oioi te taata ra i mua. No te mea ua taui rahi roa to ˈna oraraa, e fariu te tahi atu feia tapeahia i nia ia ˈna e ani i te manaˈo paari no te faaruru i to ratou mau fifi. Maoti to ˈna faaroo niuhia i nia i te Bibilia, ua noaa ia ˈna te faatura, te manaˈo maitai, e te tiaturi o te feia faatere i te fare tapearaa.

I te mau matahiti no mairi noa aˈenei, ua faatia te mau vea no nia i te mau tamaˈi i roto i te nunaa iho i Afirika. Te mea riaria roa, o te mau aamu ïa no nia i te mau tamaroa apî e faaineinehia ei faehau. E faataerohia teie mau tamarii i te raau taero, e hamani-ino-hia e e faahepohia ia pee i te haerea aroha ore i te taata i nia i to ratou mau fetii no te haapapu e e haapao maitai noa ratou i te pǔpǔ no ˈna ratou e aro ai. E navai anei te faaroo niuhia i nia i te Bibilia i te puai no te taui i te oraraa o taua feia apî ra? E, i roto e piti aˈe tupuraa.

I Liberia, i tavini na o Alex ei tamaroa tauturu pure i roto i te Ekalesia Katolika. I te 13raa râ o to ˈna matahiti, ua apiti atu oia i te hoê pǔpǔ tamaˈi e ua riro maira ei faehau tamarii tuiroo. No te faaitoito ia ˈna iho i roto i te aroraa, ua fariu oia i nia i te peu tahutahu. Ua ite o Alex i te poheraa e rave rahi o to ˈna mau hoa, o o ˈna râ, ua ora mai ïa. I te matahiti 1997 ra, ua farerei oia i te mau Ite no Iehova e ua itea mai ia ˈna e aita ratou e hiˈo ino ra ia ˈna. Aita, ua tauturu ratou ia ˈna ia haapii eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te ohipa uˈana. Ua faarue o Alex i te nuu. A haamata ˈi to ˈna faaroo i te tupu i te rahi, ua pee aˈera oia i te faaueraa Bibilia ra: “E haapae oia i te ino, e rave i te maitai; e imi oia i te hau, e aruaru atu i te reira.”—Petero 1, 3:11.

Na roto i taua taime ra, ua haere mai te hoê faehau tamarii tahito o Samson te iˈoa i te oire e faaeahia e Alex i teie nei. E tamaroa tauturu pure na oia, i te matahiti 1993 ra râ, ua riro mai oia ei faehau e ua rave hua aˈera i te raau taero, te peu tahutahu e te peu morare tia ore. I te matahiti 1997 ra, ua vaiihohia oia e te nuu. Te haere ra o Samson i Monrovia e apiti atu i te hoê nuu paruru taa ê i to te hoê hoa haapapuraa i to ˈna manaˈo e haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, e inaha ua faatupu oia i te faaroo niuhia i nia i te Bibilia. Na te reira i faaitoito ia ˈna ia faarue i to ˈna mau eˈa e au i te tamaˈi. I teie nei, te ora nei o Alex e o Samson atoa i te oraraa hau e te maitai i te pae morare. E nehenehe anei te hoê mea maoti râ te faaroo niuhia i nia i te Bibilia e taui i te oraraa i hamani-ino-rahi-hia?

Te huru faaroo tano

O te tahi noa teie o te mau hiˈoraa e rave rahi roa e nehenehe e faahitihia no te faaite i te puai o te faaroo mau niuhia i nia i te Bibilia. Parau mau, e ere te mau taata atoa e parau noa e e tiaturi ratou i te Atua o te ora ia au i te mau faito teitei a te Bibilia. Oia mau, e huru oraraa maitai aˈe paha to te tahi feia aita e Atua i to te tahi feia e parau ra e e Kerisetiano ratou. No te mea ïa e titau te faaroo niuhia i nia i te Bibilia hau atu i te parau-noa-raa e e tiaturi tatou i te Atua.

Te parau ra te aposetolo Paulo e te faaroo, o ‘te tiaturiraa ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te iteraa i te mau mea aore e hiˈohia nei.’ (Hebera 11:1) Ua taaihia ïa i te faaroo te hoê tiaturiraa puai—niuhia i nia i te papuraa patoi-ore-hia—i te mau mea itea ore. E titau iho â râ te reira eiaha roa ˈtu ia feaa e te vai mau ra te Atua, e te anaanatae maira oia ia tatou, e e haamaitai oia i te feia e haapao i to ˈna hinaaro. Te parau atoa ra te aposetolo e: “O te haafatata ˈtu i te Atua, e tia ia ˈna ia tiaturi e o oia e e riro oia i te horoa i te utua maitai i te feia e imi mau ra ia ˈna.”—Hebera 11:6, MN.

Na teie huru faaroo i taui i te oraraa o John, o Tania e o te vetahi tei faahitihia i roto i teie tumu parau. Na te reira i aratai ia ratou ia imi ma te tiaturi roa ino i te aveia no te rave i te mau faaotiraa i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. Ua tauturu te reira ia ratou ia rave i te mau haapaeraa taime poto eiaha ia pee i te hoê haerea ohie e te hape râ. Noa ˈtu e e taa ê te hoê aamu i te tahi, hoê â anaˈe râ haamataraa to ratou. Ua haapii te hoê Ite no Iehova i te Bibilia e teie mau taata, e ua itea maira ia ratou e e parau mau ta te Bibilia e parau ra: “E mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi.” (Hebera 4:12) Ua tauturu te puai o te Parau a te Atua i te taata taitahi ia patu i te faaroo paari tei taui i to ˈna oraraa e ia maitai aˈe.

Te ohipa nei te mau Ite no Iehova i roto hau atu i te 230 fenua e motu. Te titau manihini atu nei ratou ia outou ia haapii i te Bibilia. No te aha? No te mea ua papu ia ratou e e nehenehe te faaroo niuhia i nia i te Bibilia e haamaitai rahi roa i to outou atoa oraraa.

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 3]

E taui te faaroo niuhia i nia i te Bibilia i te oraraa e ia maitai aˈe

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]

Tareta o te upoo parau o te Biblia nieświeska a Szymon Budny, 1572