Mea riri na Iehova te haerea haavare
Mea riri na Iehova te haerea haavare
‘Eiaha tatou ia haavare te tahi i te tahi.’—MALAKI 2:10.
1. Eaha ta te Atua e titau ia tatou ia hinaaro tatou e fanaˈo i te ora mure ore?
TE HINAARO ra anei outou i te ora mure ore? Tei ia outou ra taua tiaturiraa ra i fafauhia i roto i te Bibilia, e na ô paha ïa outou e, ‘Oia iho â ïa.’ Ia hinaaro râ outou ia haamaitai te Atua ia outou i te ora mure ore i roto i ta ˈna ao apî, e tia e ia raea ia outou ta ˈna mau titauraa. (Koheleta 12:13; Ioane 17:3) Mea tano ore anei ia titau i te taata tia ore ia na reira? Eita, te faaitoito maira hoi Iehova e: “Hinaaro hoi au i te aroha eiaha te tusia; e te ite i te Atua eiaha te mau tusia taauahi.” (Hosea 6:6) E raea atoa ïa i te mau taata tia ore te mau titauraa a te Atua.
2. Mea nafea to te mau Iseraela e rave rahi haavareraa ia Iehova?
2 E ere râ o te taata atoa te hinaaro e haapao i ta Iehova parau. Te faaite ra Hosea e e rave rahi atoa Iseraela tei ore i hinaaro. Ei nunaa, ua farii ratou e ô i roto i te hoê faufaa, te hoê parau faaau, e auraro i te ture a te Atua. (Exodo 24:1-8) Aita râ i maoro, ‘ua hapa ratou i te faufaa’ na roto i te ofatiraa i ta ˈna mau ture. No reira Iehova i parau ai e ua “haavare” taua mau Iseraela ra ia ˈna. (Hosea 6:7) E e rave rahi tei na reira atoa mai reira mai. Mea riri râ na Iehova te haerea haavare, i nia anei ia ˈna aore ra i nia i te feia e here e e tavini ra ia ˈna.
3. Eaha te faahohonuraa e ravehia i roto i teie haapiiraa?
3 E ere o Hosea anaˈe te peropheta tei haamahitihiti i te manaˈo o te Atua i te haavare, te hoê manaˈo e tia ia tatou ia farii ia hinaaro tatou e fanaˈo i te hoê oraraa oaoa. I roto i to mua ˈtu tumu parau, ua haamata tatou i te faahohonu i te rahiraa o te poroi parau tohu a Malaki, na nia i te pene matamua o ta ˈna buka. I teie nei, e haere anaˈe i nia i te pene 2 o taua buka ra e hiˈo e nafea te faataa-faahou-raahia te manaˈo o te Atua i te haavare. Noa ˈtu e te faahiti ra o Malaki i te huru tupuraa e ite-rahi-hia ra i roto i te nunaa o te Atua tau ahuru matahiti i muri aˈe i to ratou hoˈiraa mai mai te faatîtîraa i Babulonia, mea faufaa mau taua pene 2 ra no tatou i teie tau.
Mau tahuˈa tei hapa
4. Eaha te faaararaa a Iehova i te mau tahuˈa?
4 E haamata te pene 2 ma te faahaparaa a Iehova i te mau tahuˈa ati Iuda no to ratou faarueraa i to ˈna mau eˈa parau-tia. Ia ore ratou e haapao i ta ˈna aˈoraa e e faatitiaifaro i to ratou mau eˈa, mea papu e e tae mai te mau faahopearaa iino. A tapao na i na irava matamua e piti: “E te feia tahuˈa, na outou teie nei parau. Ia ore outou ia faaroo, e ia ore ia haapao ma te aau atoa, e ia haamaitai mai i to ˈu nei iˈoa, te parau maira Iehova sabaota ra, e tuu vau i te ino i nia ia outou, ia faainohia to outou maitai.” Ahiri te mau tahuˈa i haapii i te ture a te Atua i te nunaa e i haapao atu, ua haamaitaihia ïa ratou. No to ratou râ tâuˈa ore i te hinaaro o te Atua, e faaino maoti te tae mai. Tae noa ˈtu te mau haamaitairaa ta te mau tahuˈa e faahiti, e riro ïa ei faaino.
5, 6. (a) No te aha te mau tahuˈa i riro ai ei feia hapa mau? (b) Mea nafea to Iehova faaiteraa e te vahavaha ra oia i te mau tahuˈa?
5 No te aha te mau tahuˈa i riro ai ei feia hapa mau? Te horoa ra te irava 7 i te hoê faataaraa maramarama: “Ia tapea hoi to te tahuˈa ra vaha i te ite, e ia imi hoi ratou i te ture i to ˈna vaha, o te vea hoi oia na Iehova sabaota ra.” Hau atu i te hoê tausani matahiti na mua ˈtu, ua parau te mau ture a te Atua tei horoahia ia Iseraela na roto ia Mose e na te mau tahuˈa te hopoia ‘e haapii i te tamarii a Iseraela i te mau haapaoraa atoa ta Iehova i parau mai.’ (Levitiko 10:11) Ma te peapea, i muri aˈe, ua tapao te taata i papai i te Paraleipomeno 2, 15:3 e: “E rave rahi hoi te mahana, aita o Iseraela Atua mau, aita e tahuˈa ia haapii mai, aita hoi e ture.”
6 I te tau o Malaki, i te senekele 5 H.T.T., hoê â te huru tupuraa o te mau tahuˈa. Aita ratou e haapii ra i te Ture a te Atua i te nunaa. E au ïa taua mau tahuˈa ra ia titauhia e faˈi i te parau. A tapao na i te mau parau teimaha ta Iehova i faatae atu i nia ia ratou. Te na ô ra te Malaki 2:3 e: ‘E titiri au i te repo i nia i to outou mata, i te repo no ta outou mau oroa moˈa ra.’ Auê ïa avau e! I hopoihia na te tutae o te mau animara i pûpûhia ei tusia i rapae mai i te tiahapa e tahu i te auahi. (Levitiko 16:27) Ia parau râ Iehova ia ratou e e titirihia te tutae i nia i to ratou mata, te faaite maitai ra ïa oia e te vahavaha ra e te patoi ra oia i ta ratou mau tusia e te feia e pûpû ra i te reira.
7. No te aha Iehova i riri ai i te mau orometua haapii i te Ture?
7 E rave rahi senekele hou te tau o Malaki, ua faataa Iehova e na te mau ati Levi e haapao i te sekene e i muri aˈe, i te hiero e te taviniraa moˈa. O ratou te mau orometua haapii a te nunaa o Iseraela. Tei te amo-maite-raa i ta ratou hopoia te ora e te hau no ratou e no te nunaa. (Numera 3:5-8) Ua ere râ te mau ati Levi i te mǎtaˈu i te Atua o te omuaraa ra. No reira Iehova i parau ai ia ratou e: “Ua faarue râ outou i te eˈa nei; e rave rahi tei turori i te ture nei ia outou; ua faaino outou i te faufaa a Levi . . . outou aore i haapao i ta ˈu nei parau.” (Malaki 2:8, 9) No to ratou oreraa e haapii i te parau mau e to ratou hiˈoraa ino, ua haavare te mau tahuˈa i te mau Iseraela e rave rahi, ua tano ïa Iehova i te ririraa ia ratou.
Tapearaa i te mau ture aveia a te Atua
8. E titau-hua-raa anei ia haapao te taata i te mau ture aveia a te Atua? A faataa na.
8 Eiaha tatou ia manaˈo e e au i taua mau tahuˈa ra te aumauiui e i tia na ia faaorehia ta ratou hara no te mea e taata tia ore noa ratou e aita i maraa ia ratou i te haapao i te mau ture aveia a te Atua. Teie râ, e nehenehe ta te taata e haapao i te mau faaueraa a te Atua, eita hoi Iehova e titau ia ratou i tei ore e maraa ia ratou. Ua haapao paha te tahi nau tahuˈa i taua tau ra i te mau ture aveia a te Atua, e aita e feaaraa e ua na reira te hoê i muri aˈe—oia o Iesu, te “Tahuˈa Rahi” faahiahia ra. (Hebera 3:1) E nehenehe mau e parau no nia ia ˈna e: “Te ture ra i te parau mau, tei roto ïa i to ˈna vaha, e aore hoi e hapa o roto i to ˈna utu: ua amui atoa mai i to ˈna haerea ia ˈu nei ma te hau e te parau au, e rave rahi ta ˈna i faafariu mai i te ino ra.”—Malaki 2:6.
9. Na vai i faaite i te parau mau ma te haapao maitai i to tatou nei tau?
9 Na reira atoa, ua hau atu i te hoê senekele i teie nei, ua tavini te mau taeae faatavaihia o te Mesia, te feia e tiaturi ra e haere i te raˈi, ei “autahuˈa moˈa, ei hopoi i te tusia varua e au i te Atua.” (Petero 1, 2:5) Na ratou na mua i faaite i te mau parau mau bibilia ia vetahi ê. A farii ai outou i te parau mau ta ratou e haapii ra, aita anei outou i ite roa ˈtu e to roto te ture iho o te parau mau i to ratou vaha? Ua tauturu ratou i te haafariu mai i te feia e rave rahi i te hape i te pae faaroo, no reira i teie nei, e mau mirioni taata na te ao atoa tei ite i te parau mau bibilia e te tiaturi i te ora mure ore. Tei ia ratou atu ai te fanaˈoraa otahi e haapii i te ture o te parau mau i te tahi atu â mau mirioni taata.—Ioane 10:16; Apokalupo 7:9.
Te tumu e ara ˈi
10. No te aha e tumu ai ta tatou e ara ˈi?
10 E tumu râ e ara ˈi tatou. E nehenehe tatou e ere i te mau haapiiraa e vai ra i roto i te Malaki 2:1-9. Te ara ra anei tatou eiaha ei parau-tia ore i roto i to tatou vaha? Ei hiˈoraa, e nehenehe mau anei te mau melo o to tatou utuafare e tiaturi i ta tatou parau? E nehenehe anei to tatou mau taeae e tuahine i roto i te amuiraa e na reira atoa? Mea ohie roa ia haamatau i te faahiti i ta tatou mau parau e ia au e mea tano ia faaroohia e mea haavare râ hoi. Aita anaˈe, e faarahi aore ra e huna paha tatou i te tahi mau parau rii i roto i te hoê ohipa tapihoo. Eita anei te reira e itehia e Iehova? E ia pee tatou i taua mau peu ra, e farii anei oia i te mau tusia arueraa a to tatou vaha?
11. O vai iho â râ te titauhia ia ara?
11 No te feia tei ia ratou te fanaˈoraa taa ê e haapii i te Parau a te Atua i roto i te amuiraa i teie tau, ia riro te Malaki 2:7 ei faaararaa. Te parauhia ra e ‘ia tapea to ratou vaha i te ite, e ia imi te taata i te ture i to ratou vaha.’ E hopoia rahi ta teie mau orometua haapii, te faaite ra hoi te Iakobo 3:1 e ‘o ratou te faahapa-rahi-hia.’ Noa ˈtu e e tia ia ratou ia haapii ma te itoito e te aau tae, e tia ia niu-maitai-hia ta ratou haapiiraa i nia i te Parau papaihia a te Atua e te mau faataaraa e tae mai na roto i te faanahonahoraa a Iehova. E na reira ïa ratou ‘e au maite ai ia haapii atu ia vetahi ê.’ No reira ratou e aˈohia ˈi e: “E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.”—Timoteo 2, 2:2, 15.
12. E tia i te feia e haapii ra ia ara maitai i te aha?
12 Ia ore tatou ia ara, e nehenehe tatou e hema ˈtu i te oomo mai i te mau mea ta tatou e au aore ra i to tatou mau manaˈo i roto i ta tatou haapiiraa. E riro iho â râ ei fifi no te hoê taata o te tiaturi i ta ˈna iho mau faaotiraa noa ˈtu e aita roa ˈtu e tu ra e ta te faanahonahoraa a Iehova e haapii ra. Te faaite ra râ te Malaki pene 2 e e tia ia tatou ia tiaturi e e pee te mau orometua haapii o te amuiraa i te ite no ǒ mai i te Atua ra, eiaha râ i to ratou iho mau manaˈo o te nehenehe hoi e faaturori i te mau mamoe. Ua parau Iesu e: “Area te faaturori i te hoê i teie nei mau taata rii i faaroo ia ˈu nei, e huru maitai aˈe oia ia taamuhia te hoê ofai mule i nia i tana aˈî e ia hurihia oia i raro i te moana.”—Mataio 18:6.
Faaipoiporaa i te taata faaroo ore
13, 14. Eaha te hoê haerea haavare ta Malaki i haamahitihiti?
13 Mai te irava 10 e haere atu ai, te haamahitihiti ra te Malaki pene 2 i te haerea haavare ma te tanai atu â. Te faataa maitai ra o Malaki e piti na haerea i taaihia ma te faahiti pinepine i te taˈo ra “haavare.” Na mua, a hiˈo na e te omua ra o Malaki i ta ˈna aˈoraa i teie mau uiraa: “E ere anei hoê â metua tane to tatou atoa nei? e ere anei na te Atua hoê tatou i hamani? eaha ra hoi tatou atoa nei i haavare ai i to ˈna ihora taeae, i te faainoraa i te faufaa o to tatou mau metua ra?” E i roto i te irava 11 (MN), te na ô râ oia e, to Iseraela haerea haavare, e faainoraa ïa i “te moˈaraa o Iehova.” Eaha te vahi hape roa o ta ratou raveraa? Te faataa maitai ra taua irava ra hoê haerea hape: Ua ‘faaipoipo ratou i te tamahine a te tahi atua ê.’
14 Teie ïa te auraa, ua faaipoipo te tahi mau Iseraela, no roto hoi ratou i te hoê nunaa tei pûpûhia na Iehova, i tei ore e haamori ra ia ˈna. E tauturu mai te mau irava tapiri ia ite tatou no te aha te reira i hape roa ˈi. Te na ô ra te irava 10 e hoê â “metua tane” to ratou. E ere ïa o Iakoba (tei tauihia te iˈoa ei Iseraela), e ere atoa o Aberahama, e ere atoa o Adamu. Te faaite ra te Malaki 1:6 e o Iehova te “metua tane.” Ua taaihia te nunaa Iseraela e oia, to roto ratou i te faufaa i faaauhia e to ratou mau metua. Teie hoê o te mau ture o taua faufaa ra: “Eiaha oe e faaipoipo ia ratou; eiaha oe e horoa i to tamahine i ta ˈna ra tamaiti, eiaha hoi oe e rave i ta ˈna ra tamahine na ta oe ra tamaiti.”—Deuteronomi 7:3.
15. (a) E nafea paha te tahi pae ia tamata i te faatia i te faaipoiporaa i te hoê taata faaroo ore? (b) E nafea Iehova ia faaite i to ˈna manaˈo i te faaipoiporaa?
15 Teie paha te manaˈo o te tahi pae i teie tau: ‘Mea maitai roa te taata ta ˈu e anaanatae atura. Arauaˈe iho, e farii mau paha oia i te haamoriraa mau.’ Te haapapu ra teie huru manaˈo i te faaararaa i faauruahia: “E haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei, e ua ino roa.” (Ieremia 17:9) Te faaitehia ra te manaˈo o te Atua i te faaipoiporaa i te taata faaroo ore i roto i te Malaki 2:12: “Te taata e na reira ra, e tâpû-ê-hia ïa e Iehova.” Te aˈohia ra ïa te mau Kerisetiano e faaipoipo ‘ia au noa i te Fatu.’ (Korinetia 1, 7:39) I roto i te faanahoraa Kerisetiano, eita te hoê taata faaroo e “tâpû-ê-hia” no to ˈna faaipoiporaa i te hoê taata faaroo ore. Teie râ, ia vai noa te taata faaroo ore mai tera, e roohia oia i te aha ia haamou oioi te Atua i teie faanahoraa?—Salamo 37:37, 38.
Hamani-ino-raa i to ˈna hoa faaipoipo
16, 17. Eaha te hoê haerea haavare ta te tahi pae i pee?
16 Tauaparau atu ai Malaki no nia i te piti o te haerea haavare: te hamani-ino-raa i to ˈna hoa faaipoipo, na roto iho â râ i te faataaraa tia ore. Te na ô ra te irava 14 o te pene 2 e: “O Iehova te ite ia oe e te vahine o to apîraa na, i tei haavarehia e oe ra: oia ra hoi to oe taua, e te vahine mau na oe i faaauhia ra.” Na roto i te haavareraa i ta ratou mau vahine, ua ‘haamoe’ te mau tane ati Iuda i te fata a Iehova “i te roimata.” (Malaki 2:13) Te noaa ra i taua mau taata ra te faataaraa no te mau tumu tia ore, a faarue hape ai i te mau vahine o to ratou apîraa ra, papu mau no te faaipoipo i te mau vahine apî aˈe aore ra i te mau vahine etene. E ua faatia te mau tahuˈa haerea piˈo i te reira! Te na ô ra râ te Malaki 2:16 e: “Te riri nei hoi au i te taata i faataa ê i tana vahine, te parau maira Iehova, te Atua o Iseraela.” I muri aˈe, ua faaite Iesu e o te morare ore anaˈe te tumu e faataa ˈi e e tiamâ ˈtu ai te hoa hara ore e faaipoipo faahou.—Mataio 19:9.
17 A feruri maitai na i te mau parau a Malaki, e a hiˈo na e nafea te reira ia haaputapû i to tatou aau. Te faahiti ra oia i “to oe taua, e te vahine mau na oe i faaauhia ra.” Ua faaipoipo te tane atoa e au ia ˈna teie parau i te hoê hoa haamoriraa, te hoê vahine Iseraela, a maiti ai ia ˈna ei hoa here, ei apiti i roto i te oraraa. Ua tupu paha taua faaipoiporaa ra i to raua apîraa ra, eita râ e tia, a mairi ai te tau e a paari ai raua, ia morohi te faufaa ta raua i faaau, oia hoi, te faufaa o te faaipoiporaa.
18. E nafea te aˈoraa a Malaki no nia i te haerea haavare e au ai no teie tau?
18 E au maite atoa te aˈoraa no nia i taua mau tumu parau ra no teie tau. Mea peapea e te vahavaha ra te tahi pae i te faaueraa a te Atua e faaipoipo ia au noa i te Fatu. E mea peapea atoa e aita te tahi pae e tamau ra i te rave e ia vai puai noa to ratou faaipoiporaa. Area râ, te imi ra ratou i te otoheraa e te pee ra i te hoê haerea mea riri na te Atua na roto i te faataaraa ma te ore e au i te Bibilia no te faaipoipo i te taata ê. I te na reiraraa, ua rave ratou e ia “fiu roa Iehova.” I te tau o Malaki, aita atoa te feia tâuˈa ore i te aˈoraa a te Atua i riaria i te manaˈo e eita e nehenehe e faatia i ta Iehova huru hiˈoraa. Ua na ô mau â hoi ratou e: “Teihea te Atua [parau-tia] ra?” Auê ïa huru feruriraa ino e! Eiaha tatou ia topa i roto i taua marei ra.—Malaki 2:17; MN.
19. E nafea te mau tane e te mau vahine e fanaˈo ai i te varua o te Atua?
19 Te vahi maitai, te faaite ra Malaki e aita te tahi mau tane i haavare i ta ratou mau vahine. Te vai ra to ratou ‘tei toe mai o to te varua moˈa o te Atua.’ (Irava 15, MN) Auaa râ, ua î te faanahonahoraa a te Atua i teie tau i te mau tane o te ‘faatura i ta ratou mau vahine.’ (Petero 1, 3:7) Eita ratou e rave ino i ta ratou mau vahine i te pae tino aore ra i te vaha, eita ratou e onoono e rave i te mau peu taatiraa hairiiri, e eita ratou e faahaama i ta ratou mau vahine na roto i te hautiraa i te tahi atu mau vahine aore ra i te mataitairaa i te mau hohoˈa faufau. Ua haamaitai-atoa-hia te faanahonahoraa a Iehova i te mau vahine Kerisetiano haapao maitai e rave rahi o te ore e taiva i te Atua e i ta ˈna mau ture. Ua ite teie mau tane e mau vahine eaha ta te Atua e riri, e e feruri e e haa ratou ia au i te reira. Ia tamau noa outou i te riro mai ia ratou, ‘a faaroo ai i te Atua’ ei faatere e ia haamaitaihia e to ˈna varua moˈa.—Ohipa 5:29.
20. Eaha te taime e fatata maira no te huitaata?
20 Fatata Iehova i te haava i teie ao atoa. E titauhia te taata atoa ia tia ˈtu i mua ia ˈna no ta ratou mau tiaturiraa e mau ohipa. “E hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra.” (Roma 14:12) Teie ïa te uiraa i teie nei: O vai te ora ˈtu i te mahana o Iehova? Na te toru e te hopea o teie anairaa tumu parau e tauaparau i te reira manaˈo.
E nehenehe anei ta outou e faataa?
• Eaha te tumu i faahapa ˈi Iehova i te mau tahuˈa no Iseraela?
• No te aha e ere ai te mau ture aveia a te Atua i te mea teitei roa no te taata ia haapao atu?
• No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapao maitai i ta tatou haapiiraa i teie tau?
• Eaha na peu e piti ta Iehova i faahapa taa ê?
[Uiraa haapiiraa]
[Hohoˈa i te api 15]
I te tau o Malaki, ua faahapahia te mau tahuˈa no te mea aita ratou i haapao i te mau eˈa o Iehova
[Hohoˈa i te api 16]
E tia ia tatou ia haapao maitai i te haapii i te mau eˈa o Iehova, eiaha ia paturu i ta tatou iho e au
[Hohoˈa i te api 18]
Ua faahapa Iehova i te mau Iseraela tei faataa i ta ratou mau vahine no te mau tumu faufaa ore e tei faaipoipo i te mau vahine etene
[Hohoˈa i te api 18]
I teie tau, e faatura te mau Kerisetiano i te faufaa o to ratou faaipoiporaa