Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tena na, e te feia apî, e haamanaˈo i tei Hamani ia outou

E tena na, e te feia apî, e haamanaˈo i tei Hamani ia outou

E tena na, e te feia apî, e haamanaˈo i tei Hamani ia outou

“E tena na, e haamanaˈo i tei Hamani ia oe i to apîraa.”—KOH. 12:1.

1. E nafea Iehova e faaite ai i to ˈna tiaturi i to ˈna feia haamori apî?

 E MEA faufaa e e mea haumârû mai te hau te mau Kerisetiano apî no Iehova. Oia mau, ua tohu oia e i te mahana e faaitehia ˈi to ta ˈna Tamaiti “mana,” e ‘pûpû te tane apî e te vahine apî ia ratou iho ma te aau tae’ i roto i te taviniraa i te Mesia. (Sal. 110:3, MN) E tupu tera parau tohu i te hoê tau e anaanatae ore ai te rahiraa o te taata i te Atua, e haapao ai ratou ia ratou iho e i te moni, e e faaroo ore ai. Ua ite râ Iehova e e mea taa ê te feia apî e haamori ra ia ˈna. Te tiaturi ra iho â o ˈna ia outou te mau taeae e tuahine apî e!

2. E titau te haamanaˈoraa ia Iehova i te aha?

2 A feruri na i te oaoa o te Atua ia ite oia i te feia apî e haamanaˈo ra ia ˈna mai tei Hamani ia ratou. (Koh. 12:1) Oia mau, e titau te haamanaˈoraa ia Iehova hau atu i te manaˈo-noa-raa ia ˈna. Te auraa, e ohipa ïa—e rave i te mea ta ˈna e au, e vaiiho i ta ˈna mau ture e faaueraa tumu ia aratai ia tatou i roto i te oraraa o te mau mahana atoa. Te auraa atoa, e tiaturi ïa ia Iehova, ma te ite e te haapao roa nei oia i to tatou maitai. (Sal. 37:3; Isa. 48:17, 18) Mea na reira anei outou i te manaˈo i tei Hamani ia outou?

“E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa”

3, 4. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te tiaturi ia Iehova, e no te aha e mea faufaa ˈi ia tiaturi ia Iehova i teie mahana?

3 Te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te hoê o tei tiaturi i te Atua, o Iesu Mesia mau â ïa. Ua ora oia ia au i te mau parau o te Maseli 3:5, 6: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” I muri noa ˈˈe i to ˈna bapetizoraa, ua haafatatahia mai o Iesu e Satani, tei tamata i te faahema ia ˈna ia farii i te mana e te hinuhinu o te ao. (Luka 4:3-13) Aita Iesu i hema. Ua ite oia e te ‘taoˈa rahi e te tura e te ora’ mau, o ‘te utua [maitai] o te faahaehaa ïa e te mǎtaˈu ia Iehova.’—Mas. 22:4MN.

4 Na te nounou e te miimii e faatere ra i te ao i teie mahana. I roto i tera huru tupuraa, e mea paari ia pee tatou i to Iesu hiˈoraa. A haamanaˈo atoa e e rave Satani i te mau mea atoa no te faahema i ta Iehova mau tavini ia faarue i te eˈa pirihao e aratai atu i te ora ra. E hinaaro oia e ite i te taata atoa ia ratere na nia i te eˈa aano e aratai atu i te pohe ra. Eiaha e hema ˈtu ia ˈna! A faaoti papu râ e haamanaˈo i tei Hamani ia outou. A tiaturi roa ia ˈna, e a tapea maite i “te ora mau,” e mea papu e e tae vave mai.—Tim. 1, 6:19MN.

E te feia apî, ia paari outou!

5. Eaha to outou manaˈo no nia i te tau no a muri aˈe o teie ao?

5 E mea paari aˈe te feia apî o te haamanaˈo i tei Hamani ia ratou i te tahi atu feia apî hoê â matahiti. (A taio i te Salamo 119:99, 100.) No te mea e ua farii ratou i to te Atua manaˈo, ua ite maitai ratou e ua fatata teie ao i te mou. I roto atoa i to outou oraraa huru poto, aita e feaaraa e ua ite outou, e te feia apî, i te maraaraa o te mǎtaˈu e te ahoaho. Mai te peu e te haere râ outou i te haapiiraa, ua faaroo paha outou no nia i te viivii, te mahanahanaraa o te fenua, te faaore-rahi-raa i te mau uru raau, e te mau fifi mai tera huru atoa. Ua tapitapi rahi roa te taata no nia i teie mau tupuraa, o te mau Ite no Iehova anaˈe râ tei taa maitai e e tuhaa te reira o te tapao e faaite ra i te hopea o te ao a Satani.—Apo. 11:18.

6. Mea nafea te tahi feia apî i te hemaraa?

6 Ma te peapea, ua faaea te tahi mau tavini apî a te Atua i te ara e ua moe ia ratou e e taime poto roa te toe nei i teie ao. (Pet. 2, 3:3, 4) Ua hema te tahi atu i te raveraa i te hara rahi no te mau amuimuiraa ino e te mau hohoˈa faufau. (Mas. 13:20) Auê i te peapea ia ere i to te Atua farii maitai i teie nei e ua piri roa tatou i te hopea! E haapii râ tatou i te mea i tupu i nia i te mau Iseraela i 1473 H.T.T. a puhapa ˈi ratou i te mau vahi papu o Moabi, ua fatata roa hoi ratou i te tomo atu i te Fenua tǎpǔhia. Eaha te ohipa i tupu i reira?

Ua hiˈa ratou i pihai iho i te reni tapaeraa

7, 8. (a) Eaha te ravea aravihi atu â ta Satani i faaohipa i te mau vahi papu o Moabi? (b) Eaha te ravea aravihi atu â ta Satani e faaohipa nei i teie mahana?

7 I te reira tau, ua hinaaro papu Satani eiaha te mau Iseraela ia fanaˈo i ta ratou tufaa i fafauhia. I muri aˈe i to ˈna oreraa e nehenehe e turai i te peropheta Balaama ia faaino ia ratou, ua faaohipa Satani i te hoê ravea aravihi atu â; ua tamata oia i te faaere ia ratou i ta Iehova farii maitai. Ua faaohipahia te mau vahine faahema o Moabi no te haavarevare ia ratou, e i te reira taime ua manuïa rii te Diabolo. Ua haamata te taata i te rave i te mau taatiraa morare ore e te mau tamahine o Moabi e i te haamori i te Baala-Peora! Noa ˈtu e tei pihai iho roa ta ratou tufaa faufaa, te Fenua tǎpǔhia, fatata e 24 000 Iseraela tei pohe. Auê ïa ati rahi tei tupu e!—Num. 25:1-3, 9.

8 I teie mahana, te piri oioi nei tatou i te hoê fenua tǎpǔhia maitai aˈe—te faanahoraa apî o te mau mea. Ia au i to ˈna haerea matauhia, te faaohipa faahou nei Satani i te taatiraa morare ore no te haapiˈo i to te Atua nunaa. No te mea e ua topa roa te mau ture aveia morare i roto i te ao, ua riro te poreneia ei mea tano e te peu mahu ei ohipa na te taata iho. Ua parau te hoê tuahine Kerisetiano e, “I te fare noa e i te Piha a te Basileia to ta ˈu mau tamarii haapiiraa e e mea ino i te aro o te Atua te peu mahu e te taatiraa i rapae au i te faaipoiporaa.”

9. Eaha te nehenehe e tupu i “te uaaraa o te apîraa,” e e nafea te feia apî e nehenehe ai e faaruru i te reira?

9 Ua ite te feia apî o te haamanaˈo i tei Hamani ia ratou e e ô moˈa te mau taatiraa pae tino, tei taaihia i te ora e te fanauraa. No reira, te farii ra ratou e ia ravehia te mau taatiraa i te pae tino ia au noa i ta Iehova aratairaa e tia ˈi—i roto i te faanahoraa o te faaipoiporaa. (Heb. 13:4) I te roaraa râ o “te uaaraa o te apîraa”—te tau e puai mai ai te mau manaˈo hohonu i te pae taatiraa e e nehenehe ai te feruriraa e piˈo—e mea fifi ia aro no te vai viivii ore noa. (Kor. 1, 7:36, MN) E nafea outou ia ô mai te mau manaˈo tano ore i roto i to outou feruriraa? A pure ma te aau tae ia Iehova ia tauturu mai ia haamau i te feruriraa i nia i te mau mea viivii ore. E tamau noa Iehova i te faaroo i te feia e fariu ia ˈna ra ma te haavare ore. (A taio i te Luka 11:9-13.) E nehenehe atoa te aparauraa o te patu e tauturu i te faatano faahou i te feruriraa.

A maiti i ta outou fa ma te paari!

10. Eaha te manaˈo tano ore ta tatou e hinaaro e ape, e eaha te mau uiraa ta tatou e nehenehe e ui ia tatou iho?

10 Hoê tumu aita ˈi e otia to e rave rahi taata apî i roto i te ao e e ora ˈi ratou no te mau peu navenave i te pae tino, oia ïa aita ta ratou “e parau i faaitehia mai”—aita e aratairaa a te Atua aore ra e tiaturiraa papu no te tau no a muri aˈe. (Mas. 29:18) E au ratou i te mau Iseraela tei faaea i te pee i te aratairaa a te Atua o te tau o Isaia o tei ora na no “te oaoa e te rearea, . . . te amuraa maa, e te inuraa uaina.” (Isa. 22:13) No te aha e ore ai e feruri i te tiaturiraa faufaa rahi ta Iehova i tuu i mua i to ˈna feia taiva ore, eiaha râ e feii i tera feia? Mai te peu e e tavini apî outou a te Atua, aita anei outou e tiai ru ra i te ao apî? Te rave ra anei outou i te mau tutavaraa atoa no ‘te parahi ma te [feruriraa] haapao maitai i te hiˈoraa ˈtu i te maitai e tiaihia nei’ ta Iehova i tuu i mua ia outou? (Tito 2:12, 13; MN) E ohipa ta outou pahonoraa i nia i te mau fa e te mau mea e rave na mua ta outou i haamau no outou iho.

11. No te aha e mea titauhia ˈi ia ohipa puai te mau Kerisetiano apî e haere râ i te haapiiraa?

11 Te hinaaro ra te ao ia niu te feia apî i ta ratou mau tutavaraa i nia i te mau fa a teie nei ao. E mea titauhia iho â ia ohipa puai te feia apî i rotopu ia outou o te haere râ i te haapiiraa ia noaa ia ratou te hoê ite tumu maitai. Inaha, e ere ta outou tapao ia noaa noa mai te hoê ohipa tano, ia riro atoa râ outou ei haamaitairaa no te amuiraa e ei taata poro i te Basileia o te faahotu. Ia raea tera fa, e mea titauhia ia paraparau maitai outou, ia feruri ma te tano, e ia haaferuri ma te mǎrû e te faatura ia vetahi ê. Noa ˈtu râ, e noaa i te feia apî e haapii ra i te Bibilia e e tutava ra i te faaohipa i to ˈna mau faaueraa tumu i roto i to ratou oraraa, te haapiiraa maitai roa ˈˈe e vai ra e e haamau ratou i te hoê niu maitai no te hoê tau no a muri aˈe manuïa e te mure ore.—A taio i te Salamo 1:1-3. a

12. Eaha te hiˈoraa e titauhia ia pee te mau utuafare Kerisetiano?

12 I Iseraela, e tapiraa matamua roa na te mau metua te haapiiraa i te mau tamarii. E puohu tera haapiiraa fatata i te mau tuhaa atoa o te oraraa, te mau tuhaa i te pae varua iho â râ. (Deut. 6:6, 7) No reira, ua noaa i te feia apî Iseraela o tei faaroo i to ratou mau metua e i te tahi atu feia ruhiruhia mǎtaˈu i te Atua eiaha noa te ite oia atoa râ te paari, te haroaroaraa, te maramarama, e te aravihi i te feruri—e huru maitatai taa ê e noaa mai na roto i ta te Atua haapiiraa. (Mas. 1:2-4; 2:1-5, 11-15) E mea titauhia ia haapao maitai te mau utuafare Kerisetiano no teie tau i te haapiiraa mai tera te huru.

A faaroo i tei here ia outou

13. Eaha te huru aˈoraa ta te tahi feia apî e fanaˈo ra, e no te aha e mea titauhia ˈi ia ara ratou?

13 E fanaˈo te feia apî i te aˈoraa a te mau huru taata atoa, tae noa ˈtu te feia aˈo i te pae o te haapiiraa, o te feruri noa i te manuïaraa i roto i teie nei ao. A pure na i te Atua ia hiˈopoa outou i te mau aˈoraa atoa ia au i te maramarama o ta te Atua Parau e te maa varua e operehia ra e te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari. Na roto i ta outou haapiiraa i te Bibilia, ua ite outou e o te feia apî e te ite ore te tapao matamua a Satani. Ei hiˈoraa, i te ô i Edene, ua faaroo o Eva ite ore ia Satani, te hoê ihotaata matau-ore-hia o tei ore i faaite i te tahi here ia Eva. Auê ïa te tupuraa i te taa ê ahiri oia i faaroo ia Iehova, te hoê o tei faaite i to ˈna here ia ˈna na roto e rave rahi ravea!—Gen. 3:1-6.

14. No te aha e mea tia ˈi ia faaroo tatou ia Iehova e i te mau metua faaroo?

14 Te here ra to outou Atua Poiete Rahi ia outou atoa, e te na reira ra oia ma te hoê manaˈo turai viivii ore mau. Te hinaaro ra oia ia oaoa outou e a muri noa ˈtu, eiaha i teie nei noa! No reira, ma te here rahi o te hoê metua aupuru, te parau ra oia ia outou e i te taatoaraa e haamori ra ia ˈna: “Teie te eˈa: e na reira i te haere.” (Isa. 30:21) Mai te peu e te here mau ra to outou mau metua ia Iehova, e haamaitairaa hau ta outou. A faaroo ma te faatura i ta ratou aˈoraa a haamau ai ratou i te mau mea e tia ia tuu na mua e te mau fa. (Mas. 1:8, 9) Inaha, te hinaaro ra ratou ia ora outou, te tahi mea faufaa atu â i te haapueraa i te taoˈa aore ra i te tiaraa i roto i teie nei ao.—Mat. 16:26.

15, 16. (a) Eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi ia Iehova? (b) Eaha te haapiiraa faufaa ta tatou e haapii mai i te tupuraa o Baruka?

15 E faaohie noa te feia e haamanaˈo ra i tei Hamani ia ratou i to ratou oraraa, ma te tiaturi e “e ore roa” Iehova e taiva ia ratou e “e ore roa ˈtu” e faarue ia ratou. (A taio i te Hebera 13:5.) No te mea e e mea taa ê teie huru maitai i te manaˈo o te ao, e mea tia ia ara tatou eiaha e vaiiho i te huru feruriraa o te ao ia ohipa i nia ia tatou. (Eph. 2:2) No reira, e rave tatou i te hiˈoraa o ta Ieremia papai parau, Baruka, o tei ora na i te mau mahana hopea fifi o Ierusalema o tei aratai atu i te haamouraa o te oire i 607 H.T.T.

16 Ua hinaaro paha o Baruka i te hoê oraraa materia maitai aˈe no ˈna. Ua tapao Iehova i te reira e ua aˈo ma te mǎrû ia Baruka eiaha e tamau i te imi i “te maitai rahi” no ˈna iho. Ua faaite o Baruka i to ˈna haehaa e paari, i te mea e ua faaroo oia ia Iehova e ua ora mai oia i te haamouraa o Ierusalema. (Ier. 45:2-5) I te tahi aˈe pae, ua ere oioi te feia o te tau o Baruka o tei imi ia noaa “te maitai rahi” i te pae materia, ma te tuu i muri i te haamoriraa ia Iehova, i te taatoaraa o ta ratou mau mea i te rima o te mau Kaladaio (te mau Babulonia). Ua ere atoa e rave rahi i te ora. (Par. 2, 36:15-18) E tauturu to Baruka tupuraa ia tatou ia ite e mea faufaa rahi aˈe te hoê taairaa maitai e o Iehova i te taoˈa e te tiaraa i roto i teie nei ao.

E tiaturi i te mau hiˈoraa maitai roa ˈˈe

17. No te aha Iesu, Paulo, e o Timoteo e riro ai ei hiˈoraa maitai roa no ta Iehova mau tavini i teie mahana?

17 No te tauturu ia tatou i nia i te eˈa o te ora, te horoa mai nei te Parau a te Atua e rave rahi hiˈoraa maitai roa. O Iesu, ei hiˈoraa, te taata aravihi roa ˈˈe i ora aˈenei, ua tutonu râ oia i te mea e tauturu i te taata e a muri noa ˈtu—“te parau [apî] maitai o te basileia.” (Luka 4:43; MN) No te horoa na Iehova i te mea maitai roa ˈˈe, ua haapae te aposetolo Paulo i te hoê toroa aufau-maitai-hia e ua faaohipa i to ˈna taime e puai no te poro i te parau apî maitai. Ua pee o Timoteo, ‘te hoê tamaiti mau i te faaroo ra,’ i te hiˈoraa nehenehe o Paulo. (Tim. 1, 1:2) Ua tatarahapa anei Iesu, Paulo, e o Timoteo i to ratou huru oraraa? Aita roa ˈtu! Inaha, ua parau Paulo e ua hiˈo oia i ta te ao e pûpû ra ei “aua,” aore ra pehu, ia faaauhia i te fanaˈoraa taa ê e tavini i te Atua.—Phil. 3:8-11.

18. Eaha te mau tauiraa rarahi ta te hoê taeae apî i rave, e no te aha o ˈna e ore ai e tatarahapa aˈe?

18 I teie mahana, e rave rahi Kerisetiano apî e pee nei i te faaroo o Iesu, o Paulo e o Timoteo. Ei hiˈoraa, ua papai te hoê taeae apî e ohipa aufau-maitai-hia ta ˈna: “No te mea te ora ra vau ia au i te mau faaueraa tumu bibilia, aita i maoro ua fanaˈo vau i te mau hopoia hau. Noa ˈtu te mau maitai i te pae moni, ua manaˈo vau e te amu ra vau i te mataˈi. I to ˈu paraparauraa i te tomite haapao i te taiete e faaiteraa ˈtu i to ˈu hinaaro e haere i roto i te taviniraa taime taatoa, ua oioi ratou i te pûpû mai e rave rahi atu â moni, ma te tiaturi e e faaea mai au. Ua rave râ vau i ta ˈu faaotiraa. Aita e rave rahi taata i maramarama no te aha vau e faarue ai i te hoê toroa aufau-maitai-hia no te haere i roto i te taviniraa taime taatoa. Ta ˈu pahonoraa, te hinaaro mau ra vau e faatupu i ta ˈu pûpûraa ia ˈu na te Atua. I te mea e te tumu o to ˈu oraraa, o te taviniraa ïa i te Atua, ua rahi aˈe to ˈu oaoa e te mauruuru i te moni aore ra te tiaraa teitei e nehenehe e horoahia mai.”

19. Eaha te maitiraa paari tei faaitoitohia i te feia apî ia rave?

19 Na te ao atoa nei, e tausani feia apî tei rave i te hoê â maitiraa paari. No reira, e te feia apî e, ia manaˈo outou i te tau no a muri aˈe, a haamanaˈo noa i te mahana o Iehova. (Pet. 2, 3:11, 12) Eiaha e feii atu i te feia o te faaohipa rahi ra i teie ao. A faaroo râ i te feia e here mau ra ia outou. O te haapueraa i ‘te taoˈa i nia i te raˈi’ te tapiraa panaˈonaˈo ore roa ˈˈe ta outou e nehenehe e rave e te otahi roa ma te mau maitai mure ore. (Mat. 6:19, 20; a taio i te Ioane 1, 2:15-17.) E, a haamanaˈo i tei Hamani ia outou. A na reira ˈi outou, e haamaitai Iehova ia outou.

[Nota i raro i te api]

a No nia i te haapiiraa teitei e te ohipa, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atopa 2005, api 26-31.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea tatou e faaite ai i te tiaturi i te Atua?

• Eaha te haapiiraa maitai roa ˈˈe?

• Eaha te mau haapiiraa ta tatou e fanaˈo na roto mai ia Baruka?

• O vai ma te mau hiˈoraa maitai roa, e no te aha?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Te horoa ra Iehova i te haapiiraa maitai roa ˈˈe

[Hohoˈa i te api 21]

Ua faaroo Baruka ia Iehova e ua ora mai i to Ierusalema haamouraahia. Eaha ta outou e nehenehe e haapii mai i tera hiˈoraa?