Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A pee ia Iesu no te haapii atu ma te here

A pee ia Iesu no te haapii atu ma te here

A pee ia Iesu no te haapii atu ma te here

“Aita roa e taata e au te parau i ta tera aˈera taata.”—IOA. 7:46.

1. Eaha te huru o te taata i ta Iesu haapiiraa?

 EAHA paha te faahiahia ia faaroo ia Iesu ia haapii i te taata! I roto i te Bibilia, te taio ra tatou i te huru o te feia i faaroo ia ˈna. Ei hiˈoraa, te faatia ra te papai Evanelia o Luka e ua “maere” te feia i Nazareta “i te mau parau maitatai rahi ta ˈna i parau.” Te faaite ra Mataio e “ua maere” te taata tei faaroo ia Iesu “i te huru o ta ˈna parau” i to ˈna horoaraa i te Aˈoraa i nia i te mouˈa. E te tapao ra Ioane e ua hoˈi mai te feia toroa, tei tonohia e haru ia Iesu, o ratou anaˈe iho ma te na ô e: “Aita roa e taata e au te parau i ta tera aˈera taata.”—Luka 4:22; Mat. 7:28; Ioa. 7:46.

2. Mai teihea te huru o ta Iesu haapiiraa?

2 Aita taua feia toroa ra i hape. O Iesu iho â te Orometua rahi tei ora aˈenei. Ua haapii oia ma te maramarama, te ohie, e te manaˈo tano roa. Ua faaohipa oia ma te aravihi i te mau faahohoˈaraa e te mau uiraa. Ua faatano oia i ta ˈna haapiiraa i nia i te feia e faaroo maira ia ˈna, noa ˈtu e e feia tiaraa teitei aore ra riirii. Noa ˈtu e mea hohonu mau te pue parau mau ta ˈna i haapii atu, mea ohie râ ia apo mai. E ere râ no teie anaˈe mau mea i riro ai Iesu ei Orometua rahi.

O te here te huru faufaa roa ˈˈe

3. Ei orometua, no te aha Iesu i taa ê ai i te mau aratai haapaoraa o to ˈna ra tau?

3 Te vai ra iho â i rotopu i te mau papai parau e Pharisea, te feia maramarama e ite to ratou e te aravihi no te horoa i taua ite ra. No te aha e mea taa ê roa ˈi ta Iesu huru haapiiraa? Mea au ore e mea vahavaha na tera mau aratai haapaoraa te feia riirii, ma te hiˈo ia ratou ei taata “ino roa.” (Ioa. 7:49) Area Iesu, ua aroha ïa ia ratou, no te mea “ua ahoaho ratou, e te vai noa ra mai te mamoe aore e tiai.” (Mat. 9:36, V.C.J.S.) Mea mahanahana oia, te aumihi, e te hamani maitai. Hau atu â, aita roa te mau aratai haapaoraa e here mau ra i te Atua. (Ioa. 5:42) Mea here râ na Iesu to ˈna Metua e mea au roa na ˈna e rave i to ˈna hinaaro. Ua ruri ê te mau aratai haapaoraa i te mau parau a te Atua no to ratou iho maitai, mea au râ na Iesu “te parau a te Atua”—ua haapii atu, ua faataa ˈtu, ua paturu atu, e ua ora ia au i te reira. (Luka 11:28) Oia mau, ua faaite te Mesia i te here hohonu i roto i ta ˈna i parau, to ˈna huru i nia i te taata e ta ˈna huru haapiiraa.

4, 5. (a) No te aha e mea faufaa ˈi ia haapii atu ma te here? (b) No te aha e mea faufaa ˈi te ite e te aravihi atoa ia haapii atu tatou?

4 E o tatou? Ei pǐpǐ na te Mesia, te hinaaro ra tatou e pee ia ˈna i roto i ta tatou taviniraa e to tatou oraraa. (Pet. 1, 2:21) No reira, e ere noa ta tatou fa i te horoaraa i te ite i te Bibilia, te faaite-atoa-raa râ i te mau huru maitatai o Iehova, to ˈna iho â râ here. Noa ˈtu e mea ite roa tatou aore ra mea ite rii, mea aravihi roa i te haapii aore ra mea aravihi rii, e tauturu to tatou here i te haaputapû i te aau o te feia ta tatou e poro ra. No te rave maitai i ta tatou ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ, ia pee tatou ia Iesu ma te haapii atu ma te here.

5 Parau mau, no te haapii maitai i te taata, e titauhia ia ite tatou i ta tatou e parau e ia horoa i taua ite ra ma te aravihi. Ua tauturu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia noaa mai te reira e na roto i ta ˈna faanahonahoraa, te tauturu maira Iehova ia tatou ia na reira i teie mahana. (A taio i te Isaia 54:13; Luka 12:42.) Ei fa râ na tatou, e haapii atu tatou ma to tatou feruriraa e ma to tatou atoa ïa aau. Ia apiti tatou i te ite, te aravihi e te here, mea maitai roa te faahopearaa. E nafea ïa tatou e faaite ai i te here ia haapii atu tatou? Mea nafea to Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ na reiraraa? E hiˈo mai ïa tatou.

Ia here tatou ia Iehova e tia ˈi

6. Mai te aha to tatou huru ia paraparau tatou no te hoê taata herehia?

6 Mea au na tatou e paraparau i te mau mea faufaa no tatou, e ia na reira tatou e ite ai te taata i to tatou oaoa e anaanatae rahi. E parau mau iho â râ ia paraparau tatou no nia i te hoê taata herehia. E hinaaro pinepine tatou i te faaite ia vetahi ê i ta tatou i ite no nia i taua taata ra. E haapopou, e faatura, e e paturu tatou ia ˈna, no te mea te hinaaro ra tatou ia au atoa vetahi ê ia ˈna e to ˈna mau huru maitatai mai ia tatou atoa.

7. Ua aha Iesu no to ˈna here i te Atua?

7 Hou tatou a faahotu ai i te here no Iehova i roto ia vetahi ê, ia ite e ia here tatou ia ˈna e tia ˈi. Ua niuhia hoi te haamoriraa mau i nia i te here i te Atua. (Mat. 22:36-38) Ua vaiiho mai Iesu i te hoê hiˈoraa tia roa. Ua here oia ia Iehova ma to ˈna aau, manaˈo, nephe, e puai atoa. Ua matau maitai Iesu i to ˈna Metua i te raˈi, no te mea ua ora oia e miria matahiti i pihai iho ia ˈna. Te faahopearaa? “Te hinaaro nei au i te Metua,” ta Iesu i parau. (Ioa. 14:31) Ua itehia taua here ra i roto i te mau mea atoa ta Iesu i parau e i rave, no reira oia i ohipa noa ˈi ia mauruuru te Atua ia ˈna. (Ioa. 8:29) Ua turai te reira ia ˈna ia faahapa i te mau aratai haapaoraa, tei faahua parau e e tia ratou no te Atua e ia paraparau no nia ia Iehova e ia tauturu ia vetahi ê ia ite e ia here ia ˈNa.

8. Ua aha te mau pǐpǐ a Iesu no to ratou here i te Atua?

8 Mai ia Iesu, ua here ta ˈna mau pǐpǐ o te senekele matamua ia Iehova, e ua turai teie here ia ratou ia poro i te parau apî maitai ma te mǎtaˈu ore e te itoito rahi. Ua î roa Ierusalema i ta ratou haapiiraa, noa ˈtu te patoiraa a te mau aratai haapaoraa mana. E ore hoi e tia i te mau pǐpǐ ia faaea i te paraparau no nia i te mau mea ta ratou i ite e i faaroo. (Ohi. 4:20; 5:28) Ua ite ratou e tei pihai iho Iehova ia ratou e e haamaitai oia ia ratou, e ua na reira iho â oia! E iti mai hoi i te 30 matahiti i muri aˈe i to Iesu poheraa, ua tia i te aposetolo Paulo ia papai e i porohia na te evanelia “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.”—Kol. 1:23.

9. E nafea tatou e here atu â ˈi i te Atua?

9 No te haapii maitai i te taata, e mea tia atoa ia here atu â tatou i te Atua. E nafea ïa tatou? Ma te tauaparau pinepine e te Atua na roto i te pure. E puai atoa to tatou here no ˈNa ma te haapii i ta ˈna Parau, ma te taio i te mau papai bibilia, e ma te haere i te mau putuputuraa Kerisetiano. A rahi ai to tatou ite i te Atua, e î to tatou aau i te here ia ˈna. E a faaite ai tatou i to tatou here i te Atua na roto i te parau e te ohipa, e ite vetahi ê i te reira e e haafatata ˈtu paha ratou ia Iehova.—A taio i te Salamo 104:33, 34.

Ia au roa tatou i ta tatou e haapii atu e tia ˈi

10. No te haapii maitai i te taata, ia aha tatou?

10 No te haapii maitai i te taata, ia tiaturi tatou e e parau mau ta tatou e haapii atu e mea faufaa roa e tia ˈi. Ia haapao maitai tatou i ta tatou e haapii atu, e ite maitai te feia e faaroo maira i to tatou anaanatae rahi, a putapû atu ai ratou. Ia ore râ tatou e au roa i ta tatou e haapii atu, e nafea ïa te piahi e haafaufaa ˈi i ta ˈna e faaroo ra? Eiaha roa ˈtu e haafaufaa ore i to outou hiˈoraa i roto i te haapiiraa ˈtu i te Parau a te Atua. Ua parau Iesu: “O te pǐpǐ . . . i haapii-hua-hia ra, e riro ïa i te faito atoa i tana orometua.”—Luka 6:40.

11. No te aha Iesu i au roa ˈi i ta ˈna i haapii atu?

11 Mea au roa na Iesu ta ˈna i haapii atu. Ua ite oia e e parau faufaa roa ta ˈna e faaite—te parau mau no nia i to ˈna Metua i te raˈi, ‘ta te Atua parau’ e “te parau o te ora mure ore.” (Ioa. 3:34; 6:68) E au te pue parau mau ta Iesu i haapii atu i te hoê mori anaana maitai, tei faaite roa i te mea ino e tei haamataratara i te mea maitai. Ua horoa te reira i te tiaturiraa e te tamahanahanaraa na te feia haehaa, tei haavarehia e te mau aratai haapaoraa hape e tei haavîhia e te Diabolo. (Ohi. 10:38) Ua itehia to Iesu au rahi i te parau mau i roto i ta ˈna i haapii atu e i ta ˈna atoa i rave.

12. Eaha to te aposetolo Paulo manaˈo i te evanelia?

12 Mai ia Iesu, ua au roa e ua haafaufaa roa ta ˈna mau pǐpǐ i te parau mau no nia ia Iehova e i te Mesia, aita ˈtura i tia i te feia patoi ia tapea ia ratou eiaha ia faaite i te reira ia vetahi ê. Ua papai Paulo i te mau Kerisetiano i Roma: “Ua tia roa ia ˈu i te parau atu i te evanelia . . . Aore hoi au i haama i te evanelia . . . no te mea, o te mana ïa o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo ra.” (Roma 1:15, 16) No Paulo, e fanaˈoraa taa ê ia faaite haere i te parau mau. Ua papai oia: “O vau nei . . . tei horoahia mai taua maitai nei, ia parau haere au i ǒ te Etene i te maitai rahi hope ore a te Mesia ia imi ra.” (Eph. 3:8) E ere i te mea fifi ia ite i to Paulo anaanatae rahi i to ˈna haapiiraa ia vetahi ê no nia ia Iehova e ta ˈNa mau opuaraa.

13. Eaha te mau tumu e au roa ˈi tatou i te evanelia?

13 Maoti te evanelia i roto i te Parau a te Atua e ite ai tatou i te Atua Poiete e e faatupu ai i te hoê taairaa î i te here e o ˈna. E pahono tera evanelia ma te au i te mau uiraa faufaa o te oraraa e e mana to te reira e taui i to tatou oraraa, e horoa mai i te tiaturiraa, e e faaitoito ia tatou i te tau ati. E faaite atoa te reira i te eˈa o te hoê oraraa faufaa mure ore. Aita ˈtu e ite faufaa aˈe maoti râ te evanelia. E ô taoˈa rahi tei horoahia mai no te faaoaoa roa ia tatou. E oaoa ˈtu â tatou ia tufa tatou i taua ô ra na vetahi ê.—Ohi. 20:35.

14. Eaha ta tatou e rave ia au roa ˈtu â tatou i ta tatou e haapii atu?

14 Eaha ta oe e rave ia au roa ˈtu â oe i te evanelia? Ia taio oe i te Parau a te Atua, a feruriruri maa taime iti i ta oe e taio ra. Ei hiˈoraa, te apee ra paha oe ia Iesu i roto i ta ˈna taviniraa i te fenua aore ra te tere ra orua te aposetolo Paulo. Peneiaˈe tei roto oe i te ao apî e mea taa ê roa te oraraa i reira. A feruriruri i te mau haamaitairaa tei noaa ia oe no to oe faarooraa i te evanelia. Mai te peu e e au roa ˈtu â oe i te evanelia, e ite iho â te taata ta oe e haapii ra i te reira. E tano ïa ia feruriruri maite tatou i ta tatou i haapii mai e ia haapao maitai i ta tatou e haapii atu.—A taio i te Timoteo 1, 4:15, 16.

Ia here tatou i te taata e tia ˈi

15. No te aha tatou e here ai i ta tatou piahi?

15 No te haapii maitai i te piahi, e tauturu tatou ia ˈna ia oaoa e ia hinaaro mau i te haapii e i te paraparau. No to tatou tapitapi mau ia ˈna e horoa ˈtu ai tatou i te ite ma te here. E faatano tatou i ta tatou haapiiraa i nia i to ˈna mau hinaaro e to ˈna faito ite. E haapao maitai tatou i ta ˈna mau ravea e to ˈna mau huru tupuraa. E ite te piahi i to tatou here no ˈna, a riro atu ai te haapiiraa ei mea oaoa.

16. Mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna here i te taata?

16 Ua faaite Iesu i taua huru here ra. No to ˈna here rahi i horoa ˈi oia i to ˈna ora taata tia roa ia ora vetahi ê. (Ioa. 15:13) I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua ineine noa Iesu i te tauturu i te taata i te pae tino e i te pae varua iho â râ. Aita oia i tiai e na te taata e haere atu ia ˈna ra, ua haere râ oia na raro e hanere kilometera no te faaite ia ratou i te evanelia. (Mat. 4:23-25; Luka 8:1) Mea faaoromai oia e te taa i te huru o te taata. I te titauraahia ia aˈo o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ, ua na reira oia ma te here. (Mar. 9:33-37) Ua faaitoito o ˈna ia ratou ma te faaite i to ˈna tiaturi e e poro maitai ratou i te evanelia. Aore roa e taata mai ia Iesu tei haapii atu ma te here mau. No to ˈna hoi here i ta ˈna mau pǐpǐ i hinaaro ai ratou e here atoa ia ˈna e e haapao i ta ˈna mau faaueraa.—A taio i te Ioane 14:15.

17. Mea nafea to te mau pǐpǐ a Iesu hereraa ia vetahi ê?

17 Mai ia Iesu, ua here e ua aroha mau ta ˈna mau pǐpǐ i te feia ta ratou i poro. Ma te faaû i te hamani-ino-raa e te pohe, ua tavini ratou ia vetahi ê e ua manuïa i te poro i te evanelia. Ua aroha mau â ratou i te feia ta ratou i tauturu i te pae varua. E parau putapû mau â ta te aposetolo Paulo i papai: “I mǎrû noa . . . matou i roto ia outou, mai te Metua i poihere i ta ˈna ra tamarii; oia atoa matou no te rahi o to matou aroha ia outou, ua tia roa ia matou te horoa ˈtu i te evanelia a te Atua ia outou na, e eiaha hoi te reira anaˈe ra, o matou atoa iho ïa, no te mea ua riro outou ei here na matou.”—Tes. 1, 2:7, 8.

18, 19. (a) No te aha tatou e haa rahi ai ma te aau tae i roto i te pororaa? (b) A horoa i te hoê hiˈoraa no te faaite e e itehia to tatou here e te taata.

18 I teie tau atoa, te poro ra te mau Ite no Iehova na te ao atoa no te imi i te feia e hinaaro mau ra e ite e e tavini i te Atua. I te roaraa o na matahiti 17 i mahemo, ua hau atu i te hoê miria hora i te matahiti hoê to tatou pororaa e faariroraa i te taata ei pǐpǐ e te na reira noa nei tatou. Te poro nei tatou ma te aau tae noa ˈtu e e titauhia to tatou taime, puai, e faufaa materia. Mai ia Iesu, ua ite tatou e te hinaaro ra to tatou Metua î i te here i te raˈi ia noaa i te taata te ite o te aratai atu i te ora mure ore. (Ioa. 17:3; Tim. 1, 2:3, 4) No to tatou here e tauturu ai tatou i te feia aau haavare ore ia ite e ia here ia Iehova mai ia tatou atoa.

19 E itehia to tatou here e te taata. Ei hiˈoraa, ua papai te hoê tuahine pionie i Marite i te mau rata no te tamahanahana i te feia ua pohe tei herehia. Ua pahono atu te hoê taata: “Na mua ua maere roa vau i to oe faaitoitoraa i te papai i te rata na te hoê taata ê no te tauturu ia ˈna i roto i to ˈna ati. E nehenehe noa vau e faaoti e te here mau ra oe i to oe taata-tupu e i te Atua o te aratai ra ia ˈna i nia i te eˈa o te ora.”

20. Eaha te faufaaraa ia haapii atu ma te here?

20 Ua parauhia e e ohipa faahiahia te itehia mai ia apiti tatou i te here e te aravihi. Ia haapii atu tatou, e imi tatou i te tauturu i ta tatou piahi ia ite ia Iehova ma to ˈna feruriraa e ia here ia ˈna ma to ˈna aau. No te haapii maitai atu, ia here tatou i te Atua, ia au roa i te parau mau, e ia here i te taata e tia ˈi. A atuatu ai tatou i taua huru here ra e a faaite ai i te reira i roto i ta tatou taviniraa, e ite tatou i te oaoa i te horoa ˈtu e i te mauruuru atoa i te iteraa e te pee ra tatou ia Iesu e te faaoaoa ra ia Iehova.

Eaha ta outou e pahono?

• Ia haapii atu tatou i te evanelia, no te aha e mea faufaa ˈi ia . . .

here i te Atua?

au roa i ta tatou e haapii atu?

here i te feia ta tatou e haapii ra?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Mea nafea ta Iesu huru haapiiraa i taa ê ai i ta te mau papai parau e Pharisea?

[Hohoˈa i te api 26]

Mea faufaa te ite, te aravihi e te here iho â râ no te haapii maitai atu