Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E taui anei te Atua i ta ˈna mau faaotiraa?

E taui anei te Atua i ta ˈna mau faaotiraa?

E taui anei te Atua i ta ˈna mau faaotiraa?

TE PARAU ra te Bibilia no nia i te Atua: “Aore roa e hirohirouri ia ˈna ra, aore hoi e huru-ê-raa e vahi iti noa ˈˈe.” E ua parau te Atua ma te tamahanahana: “O Iehova hoi au, aore o ˈu e huru ê,” aore ra e taui. (Iakobo 1:17; Malaki 3:6) Mea taa ê roa Iehova i te feia o te ore e mauruuru haere noa e o te ore e nehenehe e tiaturihia, no te mea e tauiui noa ta ratou mau faaotiraa!

E ui vetahi feia taio Bibilia, ‘Aita anei râ te Atua i taui i ta ˈna mau faaotiraa?’ Ei hiˈoraa, ua horoa na te Atua ra o Iehova i te mana i te mau Kerisetiano no te faatupu i te mau semeio, i teie nei râ aita ïa. I tahito ra, ua faatia te Atua i te faaipoiporaa i te vahine rau, ua faaore râ oia i te reira. I raro aˈe i te Ture a Mose, ua titau Iehova ia haapaohia te Sabati, i teie nei râ aita ïa. Ia au i teie mau hiˈoraa, ua taui anei te Atua?

E nehenehe mau â tatou e tiaturi e eita roa ˈtu te Atua e taui i ta ˈna mau ture aveia no nia i te here e te parau-tia. Aita atoa ‘ta ˈna opuaraa mai te matamua mai â’ i taui noa ˈˈe, oia hoi e haamaitai i te huitaata na roto i to ˈna Basileia. (Ephesia 3:11) Teie râ, e taui paha oe i to oe manaˈo no nia i te hoê taata e inoino noa oe ia ˈna no to ˈna haerea, e taui atoa iho â ïa Iehova ia au i te mau tupuraa.

E taui atoa te Atua i ta ˈna mau faaueraa i to ˈna nunaa ia au i to ratou mau tupuraa e hinaaro mau. Eiaha tatou e maere. Eaha ta te hoê taata aravihi e rave ia ite oia e e fifi te pǔpǔ ratere ta ˈna e aratai ra? E ani ïa oia e rave i te hoê purumu ê. Te auraa anei ïa e ua taui oia i te vahi ta ˈna i faaoti e tapae atu? E ere. E hiˈopoa anaˈe i na hiˈoraa e toru i faahitihia na, ta vetahi paha e ore e taa.

No te aha te mau semeio i mou ai?

No te aha te Atua i horoa ˈi i te mana i te tahi mau Kerisetiano o te senekele matamua no te faatupu i te mau semeio? Ua ite paha oe e i to te Atua maitiraa ia Iseraela ei nunaa no ˈna, ua faaite pinepine oia e tei pihai iho o ˈna ia ratou na roto i te mau semeio. Na roto ia Mose, ua faaohipa te Atua i to ˈna mana rahi no te faaora ia Iseraela mai Aiphiti mai e no te aratai ia ratou na roto i te medebara e tae atu i te Fenua tǎpǔhia. Teie noa râ, e rave rahi taime aita te mau Iseraela i tiaturi ia ˈna. I to Iehova faarue-roa-raa ia Iseraela e haamauraa i te amuiraa Kerisetiano, ua horoa oia i te mana i te mau aposetolo e te tahi atu no te faatupu i te mau semeio. Ei hiˈoraa, ua faaora na aposetolo Petero raua Ioane i te hoê taata pirioi mai to ˈna fanauraa mai, e ua faahoˈi mai Paulo i te hoê taata pohe i te ora. (Ohipa 3:2-8; 20:9-11) Maoti te mau semeio ta ratou i rave i tiaturi ai te taata i te Kerisetianoraa i te fenua e rave rahi. No te aha ïa te mau semeio i mou ai?

Ua faataa te aposetolo Paulo na roto i te hoê faahohoˈaraa: “I tau tamarii riiraa ra, mai ta te tamarii atoa ta ˈu parau, e mai to te tamarii to ˈu ite, e mai to te tamarii hoi to ˈu manaˈo; ia riro râ vau ei taata paari, tuu ê atura vau i te peu a te tamarii.” (Korinetia 1, 13:11) Mea ê te raveraa a te mau metua i te hoê tamarii ia riro mai oia ei taata paari. Ua taui atoa ïa Iehova i ta ˈna raveraa i te amuiraa Kerisetiano e ere faahou hoi i “te tamarii.” Ua faataa te aposetolo Paulo e “e faaorehia” te mau ô semeio mai te parauraa i te reo ěê aore ra te tohu.—Korinetia 1, 13:8.

No te aha te faaipoiporaa i te vahine rau i faatiahia ˈi?

Ua faaite Iesu e ua haamau te Atua i te ture aveia no te faaipoiporaa, i to ˈNa parauraa i na taata matamua: “E faarue . . . te taata i tana metua tane e tana metua vahine a ati atu ai i tana vahine; e riro hoi raua ei hoê.” (Mataio 19:5) E taairaa vai tamau te faaipoiporaa i rotopu e piti taata. A faanaho ai râ te Atua ia Iseraela ei nunaa e a horoa ˈtu ai i te Ture, e peu matauhia te faaipoiporaa i te vahine rau. Noa ˈtu e e ere o te Atua te tumu o tera peu e aita atoa i faaitoito i te reira, ua horoa oia i te mau ture no te taotia i te reira. A haamauhia ˈi te amuiraa Kerisetiano, ua opani etaeta te Parau a te Atua i te faaipoiporaa i te vahine rau.—Timoteo 1, 3:2.

E faaoromai te Atua ra o Iehova i te tahi mau mea e tae noa ˈtu i te taime e faaafaro ai o ˈna i te reira. (Roma 9:22-24) Ua faaite Iesu e ua faatia Iehova maa taime noa i te mau peu faaipoiporaa tano ore no “te mǎrû ore o to [Iseraela] aau.”—Mataio 19:8; Maseli 4:18.

No te aha i haapaohia ˈi te Sabati maa taime noa?

Ua haamau te Atua i te haapaoraa i te Sabati hebedoma i muri aˈe i to ˈna faaoraraa ia Iseraela mai Aiphiti mai. Ua faariro atura oia i te reira ei tuhaa o te Ture a te nunaa. (Exodo 16:22-30; 20:8-10) Ua faataa te aposetolo Paulo e ua pûpû Iesu ia ˈna iho ei tusia e ua ‘faaore i te ture parau faaue’ e ‘ua parai i te ture i papaihia.’ (Ephesia 2:15; Kolosa 2:14) O te ture o te Sabati atoa tei “faaorehia” e tei “paraihia,” te parau ra hoi te Bibilia e: “E tena na, eiaha ei taata e faahapa noa ˈtu ia outou i te maa i amuhia ra, e tei inuhia ra, e te mahana oroa ra, e te avaˈe apî, e te sabati.” (Kolosa 2:16) No te aha te Atua i horoa ˈi na mua i te Ture, e te Sabati?

Ua papai te aposetolo Paulo: “Riro atura te ture ei orometua e aratai ia tatou i te Mesia ra.” E ua na ô oia: “Teie nei râ, ua itea mai te faaroo nei aita ˈtura tatou i vaiihohia i raro aˈe i te aratai.” (Galatia 3:24, 25) Aita te Atua i taui i ta ˈna mau faaotiraa, ua faaohipa râ oia i te Sabati ei faanahoraa poto no te haapii i to ˈna nunaa ia rave tamau i te taime no te feruriruri i te mau mea pae varua. Noa ˈtu e e ture taime poto te Sabati, te faaite atea ra te reira i te tau e ore roa ˈi te huitaata e mauiui faahou i te pae tino e te pae varua.—Hebera 4:10; Apokalupo 21:1-4.

Te hoê Atua î i te here o te tiaturihia

Ia au i te mau hiˈoraa bibilia i nia nei, ua horoa iho â te Atua ra o Iehova i te mau aratairaa e faaueraa taa ê ia au i te mau tupuraa. Aita râ oia i taui i ta ˈna mau faaotiraa. Ua ohipa oia ia au i te mau hinaaro mau o to ˈna nunaa i roto i te mau tupuraa rau no to ratou hoi maitai. Hoê â huru i teie mahana.

No te mea eita Iehova e taui i ta ˈna mau ture aveia, e ite noa tatou eaha ta tatou e rave ia mauruuru oia. Hau atu â, e nehenehe tatou e tiaturi e e tupu iho â te mau mea atoa ta te Atua i fafau. Te parau ra Iehova: “Tei opuahia e au ra, o ta ˈu ïa e rave.”—Isaia 46:10.

[Parau iti faaôhia i te api 7]

Eita roa ˈtu te Atua e taui i ta ˈna mau ture aveia no nia i te here e te parau-tia

[Parau iti faaôhia i te api 8]

Ua faataa te aposetolo Paulo e i te tau au, “e faaorehia” te mau ô semeio

[Parau iti faaôhia i te api 9]

E taairaa vai tamau te faaipoiporaa i rotopu e piti taata