Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua ite anei outou?

Ua ite anei outou?

Ua ite anei outou?

No te aha te taata e parau ai “amene” ia oti te hoê pure?

“Amene,” i roto i te reo Tahiti e Heleni, e papairaa ïa na roto i ta tatou mau reta o te taˈo Hebera ra ʼa·menʹ. O “ia na reira” aore ra “oia mau” te auraa tumu o teie taˈo ta te feia atoa i faaroo i te hoê pure, euhe, haamaitairaa, aore ra faainoraa e parau ma te reo hoê. E tapao faaite ïa e te farii ra ratou i te mau manaˈo i faahitihia mai nei. Ia au i te hoê papai, “te faataa ra teie taˈo i te papuraa, te parau mau, te tia-mau-raa, e te feaa ore.” I tahito ra, ia parau atoa te hoê taata “amene” i te hoê euhe aore ra faufaa, te farii ra ïa oia ia au i te ture i te reira e te mau faahopearaa o te reira.—Deuteronomi 27:15-26.

Ia ˈna i poro e i haapii, ua haamata Iesu i vetahi o ta ˈna mau faahitiraa ma te taˈo “amene.” Ma te na reira, ua haapapu oia i te tia-mau-raa o ta ˈna e parau. I roto i tera mau tupuraa, e hurihia te taˈo Heleni a·menʹ e “oia mau.” (Mataio 5:18; 6:2, 5) I roto i te Evanelia a Ioane, ua faahiti Iesu e piti taime i te taˈo “amene” no te haamahitihiti roa ˈtu â i te tanoraa e te tia-mau-raa o ta ˈna parau ra. (Ioane 1:51) I roto noa i te mau Evanelia e itehia ˈi teie huru faaohiparaa a Iesu.

I roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, ua faaohipahia te iˈoa toroa “Amene” no Iesu no te haapapu e e faaiteraa “mau e te parau mau” ta ˈna.—Apokalupo 3:14.

[Hohoˈa i te api 22]

“Amene,” Apokalupo 3:14. Te Codex Alexandrinus, 5raa o te senekele i muri aˈe ia Iesu